Mănăstirea Cisterciană Cârţa a fost atestată documentar la începutul secolului al XIII-lea şi este considerată ca fiind primul monument gotic timpuriu din Transilvania. Este situată pe malul stâng al Oltului, între localităţile Sibiu şi Făgăraş. Materiile prime utilizate la ridicarea monumentului sunt gresii miocene (litarenite) cu ciment carbonatic şi frecvent bioclaste. Studiul este concentrat pe portalul vestic al mănăstirii şi fereastra geminată de la fosta sală capitulară, asupra cărora am realizat cartarea blocurilor de gresii. Lucrarea prezintă caracteristicile petrografice ale gresiilor pe baza studiului detaliat la microscopul polarizant: gradul de sortare, dimensiunea medie a clastelor şi compoziţia mineralogică, aceasta din urmă fiind corelată cu rezultatele difracţiilor de raze X.