Articolul conţine date experimentale referitoare la utilizarea nămolului anorganic din industria hârtiei (IS) ca materie primă secundară, de substituţie a cimentului şi a nisipului fin în beton. Valorificarea nămolului anorganic, IS, în beton, ca substituient parţial al cimentului a fost susţinută de potenţialul puzzolanic evaluat experimental  prin metoda solubilizării aluminosilicaţilor din nămol la pH=12 şi prin evoluţia rezistenţei la compresiune. Betoanele cu adaos de nămol anorganic din industria hârtiei au fost caracterizate prin evoluţia în timp a caracteristicilor următoare: absorbţia de apă, variaţia dimensională, rezistenţele mecanice şi proprietăţile de mediu (prin test de lixiviere pe probe monolitice). Evoluţia caracteristicilor fizico-mecanice sugerează că nămolul anorganic poate fi utilizat în beton ca substituient al  nisipului fin  în proporţie de până 50% şi /sau ca substituient al cimentului până la maximum 20 %. Proprietăţile de mediu evaluate prin testul de lixiviere pe probe monolit, din betonul cu cel mai mare conţinut de IS, au indicat  că metalele grele Pb, Cr şi Cu prezintă o tendinţă de diminuare a solubilizării în timp, după o curbă logaritmică.