In lucrare, este abordata cinetica procesului de hidratare a cimenturilor aluminoase calcobarice superrefractare. Cimenturile cercetate trebuie sa aiba, pe langa o refractaritate inalta, o reactivitate, in raport cu apa, adecvata dezvoltarii unor structuri de rezistenta la intarire compatibile obtinerii unor betoane refractare performante. Pe aceasta baza, se circumscrie locul cimenturilor aluminoase calcobarice in sistemul oxidic BaO – CaO – Al₂O₃, care raspunde dezideratelor mentionate, delimitand integral compozitiile potentiale semnificative ale acestora. Informatiile obtinute, privind conversia la hidratare si, respectiv cinetica procesului, au fost prelucrate folosind modele difuzionale, cele mai adecvate acestui proces. S-au selectat trei asemenea modele: modelul Jander, modelul Ghinstling – Bronstein si modelul Kröger – Ziegler. Prin natura obiectivelor abordate in lucrare, sunt obtinute rezultate fundamentale semnificative, conjugate cu aplicatiile lor ingineresti.