CUPRINS nr. 4/2004            Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale                       


ION TEOREANU, PAULA CARLAN, ION CHICINAS Cermeti Al2O

JÖRG TÖPFER, JULIA MÜERBE, STEFAN BARTH, EDDA MÜELLER, FRANZ BECHTOLD

Ferite Ni-Cu-Zn pentru inductori multistrat

ALEXANDRU ORBAN, MARIA TUROS, LIVIU LITERAT

Consideratii privind fasonarea prin presare axiala a corpurilor de macinare

HORATIU NICIU, BOGDAN GRIGORAS, DANIELA NICIU, NICOLETA STOIAN, VIRGINIA MADUTA  

Utilizarea striclelor speciale pe baza de SiO2 din materii prime sintetice la obtinerea cuvelor pentru spectrofotometrie
ION TEOREANU, ADRIANA MOANTA Efecte ale aditivilor surfactanti asupra comportarii la macinare si intarire a cimenturilor cu proportii reduse de ciment portland
DOREL RADU, CORINA IBRIS Gradul de uniformitate - indicator statistic generalizat de apreciere a dispersiei unor amestecuri poligranulare
MARIA GHORGHE, SILVIANA MARICA Managementul de mediu in exploatarea resurselor minerale din industria ceramicii de constructii  
ENIKO FAZACAS, MARCELA MUNTEAN, JOSEF FAZACAS Sobe de teracota  

Cermeti Al2O3 

 

Au fost preparate compozitii de cermeti Al2O3-Cr, cu un continut de metal de maxim 30% vol, prin procedee conventionale de presare-sinterizare. S-au folosit, ca materii prime, pulbere de crom metalic, obtinuta electrolitic si pulbere de alumina obtinuta prin metoda sol-gel. De asemenea, au fost preparate probe de cermeti Al2O3-Cr cu adaosuri metalice de Ni, Mo, W.  Probele rezultate au fost analizate din punct de vedere al proprietatilor morfologice, fizice si mecanice – duritate, rezistenta la incovoiere si tenacitate. Sunt relevate rezistente la incovoiere de pana la 490MPa si tenacitate de 4,40MPa.m0,5. Analizele SEM indica o rupere intra si intergranulara, atat pentru componentul ceramic, cat si pentru componentul metalic. Celelalte proprietati examinate evidentiaza si ele, in functie de compozitia cermetilor, valori adecvate materialelor structurale performante.

 

Inceput

Ferite Ni-Cu-Zn pentru inductori multistrat

Feritele Ni-Cu-Zn sunt materiale magnetice moi pentru inductori multistrat cu o temperatura de sinterizare scazuta, de 9000C si performante bune la frecvente intermediare.Dispozitivele multistrat sunt produse prin co-arderea  straturilor de ferite cu conductori de Ag interni.

Pulberile de ferite sub-micronice si aditivii de sinterizare sunt necesari pentru obtinerea unei microstructuri cu permeabilitate maxima. Benzile de ferita realizate prin turnare au fost serigrafiate cu conductori din Au sau Ag, laminate si apoi sintetizate. Se evidentiaza procesul LTCC pentru fabricarea inductorilor multistrat. S-au realizat diferite tipuri de inductori multistrat cu inductanta variind in intervalul de valori 2 mH si 2 mH.

Sunt discutate corelatiile dintre permeabilitatea feritelor si  modelul inductorilor.

 

Inceput

Consideratii privind fasonarea prin presare axiala a corpurilor de macinare  

Studiul urmareste comportarea unei pudre ceramice superaluminoase (destinata special pentru fasonarea prin presare axiala)  in procesul de compactare sub actiunea fortelor de presare axiale. Ne-a interesat stabilirea de relatii intre forta de actionare, porozitate si densitatea produsului crud precum si contractia la ardere.    Pentru efectuarea experimentelor, s-au utilizat matrite cilindrice, cu suprafete si inaltimi ale camerei de umplere diferite, compactizarea fiind realizata prin presare axiala bilaterala.     Evolutia cu presiunea a compactizarii, porozitatii, deformarii granulelor si a presatului, ca atare, respectiv contractia la sinterizare s-a urmarit pe esantioane pulverulente cu compozitie, morfologie si granulometrie predeterminate.  Din datele de experiment s-au stabilit functii de presare (grafic, analitic) si corelatii intre presiune si parametrii fizico-mecanici mentionati. Modelarea matematica sugereaza unele informatii asupra fenomenologiei procesului de compactare (reologie, deformare si fragmentare granule) precum si date privind domeniul optim pentru fortele de presare si a conditiilor de sinterizare. 

Inceput

Utilizarea sticlelor speciale pe baza de SiO2 din materii prime sintetice la obtinerea cuvelor pentru spectrofotometrie

Articolul prezinta lucrarile experimentale efectuate pentru utilizarea sticlei sintetice de cuart la o productie cu valoare economica ridicata, si anume cuvele pentru spectrofotometrie.

Sticla de cuart sintetica produsa prin hidroliza in faza gazoasa a compusilor halogenati ai siliciului in flacara are o transmisie superioara sticlelor optice comune in domeniul UV-VIS ceea ce o recomanda pentru aplicatiile in spectrofotometria in UV-VIS.

Caracteristicile optice ale sticlei de cuart corespund parametrilor calitativi ridicati necesari pentru utilizarea in producerea de cuve pentru spectrofotometrie asigurand un domeniu de caracterizare in UV mai larg si o rezistenta mai buna la atacul chimic.

Sunt prezentati parametrii tehnologici de baza ai procesului de obtinere a cuvelor pentru spectrofotometria UV-VIS din sticla optica sintetica de cuart.

Inceput

Efecte ale aditivilor surfactanti asupra comportarii la macinare si intarire a cimenturilor compozite cu proportii reduse de ciment portland

S-au efectuat investigatii privitoare la influenta aditivilor surfactanti asupra consumurilor specifice de energie la macinare, cum si asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale cimenturilor rezultate – unitare si compozite – cu proportii ridicate de zgura de furnal. Cimenturile neaditivate la macinare s-au considerat cimenturi etalon. In cercetarile efectuate s-a folosit un singur aditiv de macinare – trietanolamina (TEA), dozat in trei proportii diferite (0,01%, 0,03% si 0,05%), raportat la masa cimentului supus macinarii. Cimenturile au fost macinate la o finete, exprimata printr-o suprafata specifica in jur de 4500 cm2/g. S-a constatat ca, la macinarea zgurii si a cimenturilor compozite, fara aditiv surfactant, consumul de energie este semnificativ mai scazut decat in cazul cimentului portland. Efectul aditivilor asupra consumurilor de energie la macinare este evident mai mare in cazul cimentului unitar decat pentru cimenturile compozite. In toate cazurile, proportia optima de aditiv, privitor la consumul de energie la macinare, este de 0,03%. Se constata, de asemenea, pentru cimenturile compozite macinate cu aditiv surfactant TEA – in raport cu probele etalon, existenta unor sporuri ale rezistentei probelor intarite, la toate termenele de conservare considerate.

Inceput

Gradul de uniformitate - indicator statistic generalizat de apreciere a dispersiei unor amestecuri poligranulare

Modul in care se repartizeaza particulele sau granulele pe diverse clase de dimensiuni reprezinta una dintre caracteristicile cele mai importante ale amestecurilor poligranulare. Din acest motiv, in timp s-au stabilit o serie de expresii analitice care descriu matematic diversele tipuri posibile de distributii granulometrice. Astfel pe baza analizei statistice a unui numar mare de date experimentale sau (mai rar) din considerente teoretice s-au dezvoltat in literatura mai multe expresii reprezentand legi de distributie [1-5]. O serie de astfel de legi pot fi folosite pentru caracterizarea distributiei granulometrice a amestecurilor poligranulare din domeniul materialelor oxidice in general, si tehnologiei liantilor,  in particular.

In tehnologia pulberilor, caracterizarea dimensionala a amestecurilor poligranulare se poate face pe baza datelor de distributie granulometrica (discreta sau continua) si consta in calcularea unor diferite diametre si a suprafetei specifice (Anexa 1).

 

Inceput

Managementul de mediu in exploatarea resurselor minerale din industria ceramicii de constructii 

 

Inceput

Sobele de teracota

Caldura si imaginea focului, din totdeauna i-au fascinat pe oameni. Din timpuri stravechi, focul a fost principalul mijloc de supravietuire. Focul transforma energia chimică a lemnului in energie termică, care ne asigura caldura necesara.   Soba de teracota, ca mijloc de incalzire s-a folosit aproape in exclusivitate, in Europa de Nord si de Est –semineele care astazi se intalnesc in multe cladiri noi sunt de provenienta mediteraniana.

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale