Caracterizarea cromatica a ceramicii de Cucuteni - Scanteia A2
S-au examinat complex sapte fragmente ceramice din situl arheologic Scanteia–Iasi. Ele provin din vase ceramice semivitrifiate, decorate cu numeroase elemente geometrice realizate cu pigmenti albi, negri si rosii aplicati in exteriorul si/sau in interiorul acestora.
Prin difractie Roentgen s-au identificat constituentii mineralogici cristalini atat din suportul ceramic, cat si din pigmenti. De asemenea s-a examinat textura fragmentelor ceramice prin microscopie optica. Culoarea suportului ceramic si a pigmentilor s-a determinat obiectiv prin masuratori spectrofotometrice in domeniul vizibil.
Influenta naturii materiilor prime asupra caracteristicilor portelanurilor electrotehnice
Portelanul are multiple functii de utilizare datorita unor proprietati de baza ca rezistenta la agentii atmosferici si rezistenta mecanica. De asemenea pentru ceramica izolatoare primordiale sunt rezistivitatea electrica ridicata, inertia chimica si stabilitatea termica.
Lucrarile experimentale au vizat sinteza unor mase ceramice aluminoase cu caracteristici optime obtinerii izolatorilor ceramici de medie si inalta tensiune, pornind de la materii prime de diferite proveniente (indigene si import), utilizate in amestec sau individual in proportii variabile.
Perete ceramic din barbotina alumina - zircon
Suspensiile apoase din alumina-silicat de zirconiu, doua materii prime neplastice s-au obtinut pentru a fi pretabile metodei de fasonare prin turnare in forme de ipsos prin adaos de guma arabica, carboximetilceluloza de sodiu si alcool polivinilic. S-au determinat unele proprietati reologice si date tehnice specifice barbotinei ca: pH, viscozitate, greutate litrica, dimensiunea medie a particulei. Se prezinta grosimea peretelui, timpul de fasonare al peretelui ceramic, densitatea pe crud.
Comportarea unor pulberi ceramice superaluminoase atomizate in procesul de presare izostatica
Se analizeaza rezultatele unui studiu experimental privind presarea izostatica a unor pulberi ceramice superaluminoase atomizate, destinate fabricarii izolatorilor ceramici pentru bujii auto. S-a urmarit influenta presiunii asupra structurii, porozitatii si densitatii presatelor crude, evaluate pe diferite zone (lungime, diametru) si asupra sinterizatelor sub aspectul contractiei la ardere. S-au cautat corelatii intre acesti parametrii si modelele matematice pentru procesele care au loc.
Utilizarea ponderii bazicitatii pentru aflarea coordinarii litiului in sticla de disilicat de litiu
Structura sistemelor vitroase oxidice este caracterizata, la un prim nivel structural, de tipul si proportiile de ioni constituenti, numarul de coordinare al cationilor in raport cu oxigenul, distantele internucleare si unghiurile dintre legaturile chimice formate. Informatii structurale concrete se pot obtine utilizand diverse tehnici experimentale (difractie de raze X sau de neutroni, XPS, MAS-RMN, 3Q-MAS RMN, etc.). Pentru sticlele alcalino-silicatice exista, in general, o serie de date raportate in literatura. Insa, in particular, sunt mai putine rezultate referitoare la coordinarea ionului Li+ in sticle din sistemul Li2O-SiO2.
In aceasta lucrare se prezinta o tentativa de determinare a numarului de coordinare al ionului Li+ in sticla de disilicat de litiu (LS2), utilizand o caracteristica structurala inglobatoare - ponderea bazicitatii (pB). Aceasta este determinata experimental din masuratori spectroscopice. Prelucrarea datelor experimentale releva un numar de coordinare pentru Li+ in sticla de LS2 egal cu 2, valoare regasita si in alte raportari din literatura.
in lucrare, s-au utilizat trei clase de surfactanti – subproduse industriale: (i) in care predomina gruparea ftalica, sau grupari mixte similare; (ii) care reprezinta amestecuri continand grupari ftalice, fenolice si/sau glicolice; (iii) amestecuri de substante, care contin poliglicoli. S-au folosit proportii de aditivi cu valori cuprinse intre 0,05% si 0,50%, dozate pentru doua tipuri caracteristice de cimenturi portland, dupa caz. S-a studiat aptitudinea la macinare a cimenturilor, in prezenta aditivilor tensioactivi folositi, distributia granulometrica a cimenturilor macinate in aceste conditii, precum si aptitudinea la curgere a acestora. Rezultatele obtinute sunt examinate si interpretate comparativ, raportate la probele etalon (fara aditiv surfactant) si in dependenta de clasa de aditiv utilizata la macinare. Este evidentiat, in toate cazurile, rolul pozitiv al surfactantilor adaugati la macinare, din punct de vedere al actiunii acestora asupra procesului de maruntire si al caracteristicilor granulometrice si de curgere ale cimenturilor obtinute.
Evaluarea dezvoltarii hidratarii la sistemele hidroxidice calcio - puzzolane
Prezenta cercetare acopera caracterizarea a patru materiale puzzolanice de origine vulcanica. Indicele de activitate puzzolanica al sistemelor hidroxizilor puzzolano – calcice s-a determinat folosind rezistenta la compresiune a cuburilor de mortar. Viteza reactiei puzzolanice s-a determinat in paste cu aceeasi compozitie care s-a folosit la fabricarea mortarelor, aceasta realizandu-se prin masurarea schimbarilor in timp ale concentratiei hidroxidului de calciu. Aceasta informatie poate fi folosita ca o unealta de selectare preliminara, pentru a evalua potentialul puzzolanic al depozitelor de puzzolane naturale.
In lucrare se prezinta date privind influenta finetii cimentului portland utilizat pentru obtinerea unor matrici liante pe baza de liant organo-mineral, folosite pentru realizarea unor compozite cu fibre continue (tesaturi) de carbon. Acest tip de compozite, dezvoltate in prezent la Royal Institute of Technology, Stockholm, Suedia, pre-zinta avantajul folosirii unei matrici liante cu durabilitate mai mare si cu toxicitate redusa (comparativ cu matricea clasica pe baza de rasini epoxidice). In cazul realizarii si utilizarii acestor compozite, forta de legatura (aderenta) dintre fibra de carbon si matricea lianta, este mai mica comparativ cu cea din compozitele clasice (cu matrice lianta organica). Pentru a depasi acest dezavantaj s-au proiectat si testat noi compozitii liante (pe baza de ciment portland special - cu finete avansata si continut redus de alcalii si adaos de polimer). In lucrare se prezinta influenta finetii cimentului portland si adaosului de polimer de 30% asupra proprietatilor maselor de tip mortar in stare proaspata (lucrabilitate) si ale compozitelor intarite (rezistenta la tractiune, compresiune si aderenta la fibra de carbon).
Consideratii privind tehnica de constructii a dacilor in mileniul I i.C.