Lucrarea Isi propune sa cerceteze fenomenul de autoglazurare In cazul unor mase ceramice din sistemul cuaternar K2O-MgO-Al2O3-SiO2,fenomen ce ilustreaza complexitatea interactiunilor dintre componentii acestui sistem. In prima parte a lucrarii sunt prezentate cercetarile experimentale vizând obtinerea de mase de portelan termorezistent autoglazurat. Cu scopul de a evidentia unele posibile cauze ale fenomenului de autoglazurare,sunt prezentate In continuare cercetarile experimentale Intreprinse asupra uneia din compozitiile susceptibile la autoglazurare studiate,considerata reprezentativa,apelând la diferite metode de investigatie.Astfel, pentru a caracteriza etapele de dezvoltare a glazurii proprii,s-au efectuat masuratori de reflectanta .Aceste investigatii au evidentiat faptul ca, In cazul masei testate, formarea glazurii prin autoglazurare,In procesul de ardere, Incepe dupa atingerea temperaturii de 1150OC, dezvoltarea optima a stratului de glazura sub forma unei pelicule continue,lucioase fiind semnalata In jurul temperaturii de 1300OC.Probe din aceeasi masa experimentala, arse la 1300OC , au fost analizate sub aspectul compozitiei chimice, prin fluorescenta de raze X, al compozitiei mineralogice, prin difractie de raze X, precum si al microstructurii, prin microscopie electronica de emisie.
Corelând rezultatele acestor investigatii se poate concluziona faptul ca materialul ceramic al probelor testate,constituit,In principal,din cordierit,este un material ceramic cordieritic,care contine,de asemenea, spinel si corindon,ca faze cristaline,precum si faza sticloasa(amorfa si criptocristalina),iar a u to g l a z u r a- r e a se datoreaza concentrarii la suprafata probelor a componentilor masei care au tensiune superficiala redusa(oxid de potasiu,oxid de sodiu), unde,cu bioxidul de siliciu si impuritatile prezente(bioxid de titan,trioxid de fier) formeaza o topitura predominant silico-alcalina,care se rigidizeaza la racire ca un strat propriu de glazura.
Procedeul de sinteza hidrotermala folosit la obtinerea hidroxiapatitei
S-a sintetizat hidroxiapatita prin procedeul hidrotermal la 1400C cu palier de doua si respectiv 4 ore. Prin difractie de raze X s-a constatat ca s-a obtinut o pulbere care consta din hidroxiapatita In calitate de component majoritar si cu urme de fosfat tricalcic. Prin analize termice s-a observat ca, dupa patru ore de palier, s-au putut evidentia doua efecte endoterme, Insotite de pierdere de masa, care reprezinta eliminarea apei din hidroxidul de calciu ramas nereactionat si respectiv apa din structura hidroxiapatitei. Faptul ca nu s-a identificat hidroxidul de calciu roentgenografic arata ca acesta este amorf. Prin spectrografie IR s-a stabilit prezenta In reteaua pulberii sintetizate a gruparilor [PO4]3-, [CO3]2- care a Inlocuit ionul fosfat In structura hidroxiapatitei, [HO]- din structura acesteia si apa adsorbita pe suprafata granulelor. Prin microscopie electronica s-a constatat forma sferica a granulelor cu dimensiuni de aproximativ 2 mm. Rezultatele au fost interpretate prin comparatie cu o proba etalon si pe baza datelor din literatura.
In lucrare este efectuata o tentativa de abordare a monoarderii rapide la realizarea produselor de portelan de menaj. In acest scop, sunt folosite analize dilatometrice ale glazurii si ale probelor suport – crude si biscuitate, carora li s-au asociat masuratori de densitate aparenta ale corpului ceramic utilizat.
Examinarea informatiilor obtinute sugereaza modificari ale curbei de tratament termic efectuat la aplicarea glazurii pe substratul crud, prin monoarderea rapida, In raport cu cel practicat la aplicarea glazurii pe substratul biscuitat – In cazul tratamentului termic secvential, In doua etape (arderea a doua).
Totodata, se impun schimbari ale comportamentului amestecului de glazura la tratament termic si, In consecinta, modificari ale compozitiei glazurii.
In baza concluziilor mentionate, s-au facut Incercari preliminare – tentative, de proiectare si realizare a unei glazuri, care aplicata pe un substrat crud – cu monoardere rapida ulterioara, a condus la obtinerea unui produs glazurat corespunzator calitativ.
Investigatii asupra rezistentei la coroziune a cimenturilor sulfoaluminat belitice
Comportarea la coroziune a betonului depinde de rezistenta chimica a matricei de ciment la agresivitatea mediului ambiant. Lucrarea are drept scop prezentarea cercetarilor privind rezistenta la coroziune a unui ciment sulfoaluminat belitic (SAB) pe baza de cenusa de termocentrala, ca materie prima, pastrat In solutii agresive timp de 90 si 180 zile. Pentru comparatie s-au realizat mortare din cimenturi cu rezistenta cunoscuta la coroziune, pe baza de ciment portland obisnuit (OPC) si ciment portland cu adaos de zgura granulata (SPC). Rezultatele obtinute dupa 90 si 180 zile au aratat ca, cimentul SAB In care s-a utilizat cenusa de termocentrala ca materie prima, prezinta o stabilitatea redusa In mediu agresiv acid si o buna rezistenta la atacul solutiilor sulfatice si clorurate comparativ cu cimenturile OPC si SPC.
Solutii tehnologice de realizare a cimentului rutier
Lucrarea prezinta conditiile de realizare a sortimentului de ciment CD 40 (ciment special pentru drumuri, cu caracteristici conform STAS 10092/78), In doua variante compozitionale ale amestecului brut: cu materii prime uzuale si cu adaos corector al modulului de silice.
In cadrul acestei lucrari sunt aduse informatii referitoare atât la evolutia parametrilor tehnologici la fabricarea cimentului In cele doua variante, cât si asupra calitatii cimentului rezultat.
Tipuri de argile din zacamantul Islaz - Chiscadaga utilizabile la fabricarea cimentului
Lucrarea aduce informatii cu privire la tipurile de roci argiloase din zacamântul de argila Islaz – Chiscadaga, utilizabile la fabricarea cimentului. Efectuarea unor lucrari geologice si de laborator detaliate, a condus la obtinerea unor date noi de cunoastere geologica si calitativa a argilelor din zacamânt. S-a evidentiat faptul ca tipurile de material argilos sunt corespunzatoare pentru a fi utilizate drept componenta silico-aluminoasa, alaturi de calcar, la fabricarea cimentului.
Modelari, aproximatii si program de calcul pentru evaluarea unor factori structurali prin XRD
Scopul programului XRAY3.0 a fost de a determina rapid factorii de microstructura, dimensiunea medie de cristalit <D>, tensiunea medie de retea <S> si constantele de retea pentru pulberi cristalizate din spectre Inregistrate de difractie RX. Profilele liniilor de difractie si separarea dubletelor Ka au fost simulate prin functii analitice Pearson-VII. Sunt descrise principalele modele si aproximatii care au stat la baza evaluarii analitice a factorilor structurali <D> si <S>, In legatura cu metoda largimii integrale. Au fost discutate principiile prin care datele observate pot fi corectate de aberatii instrumentale, când exista un etalon corespunzator. Procedurile practice de simulare si evaluare matematica a factorilor structurali din spectre digitalizate XRD au fost stabilite din aceste principii si apoi au fost incluse In program. Meniul principal si unele instrumente oferite de program au fost de asemenea discutate In aceasta lucrare. Evaluari cantitative si calitative care se bazeaza pe procedurile incluse In XRAY3.0 vor fi discutate Intr-o alta lucrare.
Proiectarea optimala a sistemelor complexe. Aplicatii in industria materialelor oxidice
In articol se prezinta o serie de metode moderne aplicabile studiului de predictie, optimizare si control al utilajelor si instalatiilor din domeniul materialelor oxidice. Motivele pentru care aceste tehnici de abordare se recomanda sunt legate de complexitatea instalatiilor si de fluctuatiile inerente In functionarea lor, ceea ce exclude performanta Intr-o abordare singulara si determinista. Desi fundamentarea teoretica si implementarea pe sistemele de calcul a unora dintre modelele prezentate necesita cunostinte de specialitate din diverse capitole ale matematicii, metodologiile de lucru sunt accesibile si, mai mult, se adreseaza specialistilor atât din sectorul de cercetare-proiectare, cât si de urmarire-conducere. Pentru a concretiza aceasta afirmatie, In partea a doua a lucrarii se preconizeaza exemplificarea acestui suport teoretic (redus la un minim necesar), prin studii de caz aferente domeniului.
Probleme de protectia si conservarea mediului inconjurator la fabricarea sticlei. Partea I.
Poluarea Indelungata a mediului natural a determinat acumularea problemelor ecologice contemporane. In contextul economic actual, producatorii industriali care tin la imaginea lor, au Invatat sa satisfaca atât cerintele impuse de puterea publica cât si exigentele consumatorilor legate de calitatea mediului si de respectarea cadrului In care se desfasoara viata lor.
Fabricile de sticla trebuie sa se adapteze si ele schimbarilor, sa faca eforturi de ameliorare a tehnologiilor pentru a produce "mai curat". Domeniul protectiei si conservarii mediului Inconjurator este bine acoperit de legislatia adoptata dupa 1990, dar enuntarea problematicii de mediu si legiferarea trebuie Insotite de sustinerea industriei In general si a industria sticlei In particular In efortul de rezolvare a problemelor.
Metoda nedistructiva de caracterizare rapida "in situ" a rocilor
Stabilirea operativa a domeniului si locului de utilizare a produselor rezultate din prelucrarea pietrei reprezinta o cerinta obligatorie In activitatea de constructii si se rezolva prin analize de laborator. Prezentul articol se refera la modalitatea de determinare prin metode nedistructive a rezistentei la compresiune a rocilor In conditii de laborator, fabrica si cariere. Originalitatea consta In simplificarea metodei de determinare, modalitate ce vine In concordanta cu sistemele propuse a se aplica In Comunitatea Europeana. Prezinta avantajul aplicabilitatii In cariere, acolo unde cunoasterea acestui parametru conduce spre o rationalizare a exploatarii dar mai ales spre o selectionare pe criterii calitative a blocurilor. Metoda este aplicabila tuturor categoriilor de roci consolidate – tari, din natura, rezolvând spinoasa problema a zacamintelor cu compozitie neomogena - calitativa si structurala.
Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale