Glazuri opacizate pentru portelan sanitar
S-au sintetizat glazuri nefritate pentru portelan sanitar opacizate cu rutil, anatas si baddeleyt. O glazura etalon (materii prime: feldspat, caolin, cuart, dolomit si zincit) a fost opacizata cu 3, 5 si respectiv 10 % masice din fiecare oxid mentionat. Cele zece compozitii au fost preparate prin tehnologia clasica ceramica si au fost aplicate pe suport ceramic sanitar crud. Monoarderea s-a condus in cuptor electric de laborator cu palier de 15 minute la temperatura maxima de 1250oC. In functie de compozitie, utilizand formule aditive s-au calculat: densitatea dupa Appen (2,564-2,720 g/cm3), tensiunea superficiala dupa Dietzel (368-379 dyn/cm la 1250oC), coeficientul de dilatare termica dupa Appen (62 - 69).10-7 grd-1, modulul de elasticitate (7.440-8.100 kg/mm2), indicele de refractie de 1,525-1,627 si dispersia luminii 0,00896-0,02683 (ambele dupa Demkina). Experimental s-au determinat: temperatura de elaborare a glazurii (microscop de temperaturi inalte) si textura suprafetei glazurii prin microscopie optica in lumina reflectata. Difractometric, in functie de compozitie, s-au identificat solutii solide de feldspati, α-cuart si urme de α-cristobalit, respectiv opacizantii rutil, anatas, Ti8O15 si baddeleyt. Caracteristicile de culoare au fost apreciate obiectiv in sistem Hunter Lab (L* a* b* C* h*, spectre de remisie).
In cadrul lucrarii s-a urmarit obtinerea unor glazuri decorative pentru produse de faianta, cu temperaturi de ardere in jur de 1150°C si cu un continut cat mai redus de PbO. In acest scop s-au elaborat glazuri silico-plumbo-alcaline nefritate utilizand un silicat de plumb anterior preparat, alaturi de feldspat, cuart, TiO2, ZnO, caolin, wollastonit si pigment. Proportia de silicat de plumb a fost variata intre 50% si 70%, obtinandu-se glazuri cu temperaturi de ardere intre 1120°C si 1180°C. Faza cristalina principala, care asigura efectul decorativ al glazurilor este rutilul – evidentiat prin difractie RX si observat foarte bine in imaginile de microscopie optica in lumina reflectata – sub forma de cristale aciculare in agregate fibro-radiare.
Cimentul portland unitar, liantii silicatici micsti, derivati din acesta, precum si alte sisteme liante – pe baza de var, zguri activate etc. – pot constitui matrici eficiente pentru imobilizarea unor deseuri cu continut de elemente nocive (metale grele, in particular).
Imobilizarea, prin solidificare/stabilizare, a unor deseuri nocive in matrici liante trebuie considerata in primul rand, sub aspectul capacitatii de fixare si retinere a unor astfel de materiale si, in subsidiar, sub aspectul modificarilor pe care inglobarea deseurilor le determina in proprietatile betoanelor care contin astfel de matrici liante. In functie de acestea, prin solidificarea/stabilizarea deseurilor nocive in matrici liante se poate asigura depozitarea lor controlata sau, eventual, betoanele care le inglobeaza, se pot folosi pentru infrastructuri rutiere.
Lucrarea prezenta aduce informatii privind imobilizarea in matrici liante a unor deseuri complexe, cu continut de Zn, Cr, Cu, Pb si influentele pe care acestea le determina asupra principalelor proprietati ale liantilor. Liantii considerati, de tipul cimentului portland, al cimentului cu zgura si al unui liant de zgura activata alcalin, au manifestat o buna capacitate de imobilizare a deseurilor considerate.
Activarea chimica a cenusilor volante
Manifestarea puzzolanicitatii cenusilor de termocentrala poate fi intensificata prin activare mecanica si/sau chimica. In lucrare se prezinta efectul pozitiv al NaOH, singur sau asociat cu CaSO4∙2H2O, asupra legarii Ca(OH)2 de catre o cenusa de la termocentrala Mintia, macinata la o finete corespunzatoare unei suprafate specifice de 5530 cm2/g Blaine. Prezenta unor cantitati mici de NaOH in sistemul cenusa-var-ghips determina accelerarea procesului de interactie cu apa, cu formarea de produsi de hidratare – hidrosilicati si hidroaluminati de calciu, ceea ce conduce la dezvoltarea unor structuri de intarire rezistente.
Cimenturi destinate reparatiei elementelor din beton prin metoda injectarii
O categorie speciala de lucrari ce satisfac solicitarile din constructii, geotehnica si ingineria mediului sunt lucrarile de consolidare prin injectare. Lucrarea prezinta rezultatele cercetarilor de laborator privind obtinerea unor cimenturi destinate reparatiei elementelor din beton prin metoda injectarii. Au fost realizate si caracterizate, din punct de vedere fizico-mecanic, cimenturi unitare avand diferite fineti de macinare. Cu cimenturile obtinute au fost realizate paste de injectie utilizand diferite proportii de aditivi superplastifianti. Pastele au fost caracterizate din punct de vedere al proprietatilor reologice prin determinari de fluiditate si sedimentare.
CARPATCEMENT Holding SA, liderul national pe piata romaneasca a cimentului opereaza trei fabrici de ciment: Fieni (judetul Dambovita), Deva (judetul Hunedoara) si Bicaz (judetul Neamt) si apartine grupului german HeidelbergCement, al patrulea producator de ciment din lume si cel mai mare investitor in sectorul materialelor de constructii din Europa de Est.
Protectia mediului este esentiala pentru Carpatcement Holding iar principiile dezvoltarii durabile reprezinta baza intregii activitati a firmei. Prin urmare, se acorda o atentie speciala utilizarii rationale a resurselor prin co-procesarea deseurilor in toate cele trei fabrici.
In timpul co-incinerarii deseurilor, respectarea cerintelor legale privind emisiile este vitala si acesta este motivul pentru care s-a realizat o modelare matematica si mai multe serii de teste cand s-au folosit diferite tipuri de combustibili traditionali si alternativi si a fost monitorizata intreaga gama de poluanti de la praf, SO2, NOx pana la metale grele si dioxine si furani.
Modelarea si testele de monitorizare au dovedit ca utilizarea unor combustibili alternativi in cuptoarele rotative de clincher de tipul celor de la Carpatcement Holding nu duce la cresterea emisiilor in aer.
In articol sunt prezentate succint procedeele de laborator cele mai fecvent utilizate pentru determinarea aptitudinii la macinare a materialelor, exprimata in cele mai multe cazuri prin consumul specific de energie electrica, in functie de finetea produsului macinat.
Trecerea de la consumul specific din laborator wx la cel al morilor industriale w se poate face, pentru fiecare tip de instalatie de macinare si o finete de macinare de referinta, prin metoda coeficientilor de corelare a acestor parametri, prezentata in detaliu pentru procedeele CEPROCIM, Zeisel si Bond.
Implicatii compozitie-ponderea bazacitatii, la sistemele oxidice cristalizabile
Diferite tipuri de structuri pot fi obtinute in sisteme oxidice polinare, in functie de compozitia chimica si conditiile de procesare. Astfel, conceptul de bazicitate si factorul derivat, definit ca „ponderea bazicitatii”, poate fi utilizat pentru caracterizarea structurala a sistemelor oxidice polinare.
Lucrarea evidentiaza corelatia dintre compozitiile unui numar mare de sticle precursoare de vitroceramici si bazicitate, respectiv calitatile de formatori de retea sau intermediari.
Se avanseaza ideea ca diferite sisteme oxidice de baza, cu valorile corespondente diferite ale bazicitatii, prezinta parametri de cristalizare diferiti. S-a stabilit un model de programare matematica, pentru determinarea optima a compozitiei chimice si a bazicitatii, care pot fi corelate, de exemplu, cu temperaturile corespunzatoare vitezelor optime de cristalizare.
Se prezinta anumite domenii, in care se integreaza valorile determinate pentru ponderea bazicitatii, in diferite sisteme oxidice vitrogene din care se pot obtine vitroceramici, prin nucleatie omogena, respectiv eterogena.
Rezultatele teoretice obtinute pe baza analizei unor date din literatura, au fost confirmate si pentru o serie de vitroceramici obtinute experimental.
Posibilitati de eliminare a impactului unei halde de deseu de nisip asupra mediului
Pentru eliminarea impactului asupra mediului generat de existenta unei halde de deseu de nisip rezultat din procesul de fabricare a sticlei, s-a analizat posibilitatea utilizarii acestui deseu in procesul de fabricare a cimentului.
Sunt prezentate rezultatele obtinute in laborator, prin utilizarea ca adaos de corectie a deseului de nisip, privitor la procesul tehnologic si calitatea cimentului.
Pe baza rezultatelor obtinute, s-au stabilit amenajarile necesare in vederea transportului, depozitarii si dozarii deseului de nisip in amestecul brut.
Inceput
Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale