CUPRINS nr. 2/2006                     Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale

Conditionari ale procedurilor de obtinere a pulberii de crom asupra proprietatilor definitorii ale cermetilor  Al₂O₃-Cr 

Au fost cercetate, comparativ, proprietati definitorii ale cermetilor Al₂O₃-Cr, in domeniul compozitional in care componentul ceramic este preponderent. Pulberea de crom utilizata a fost obtinuta pe doua rute chimice diferite. La prepararea cermetilor, s-au folosit, dupa caz, alaturi de componentii lor principali, si adaosuri metalice – de Ni, Mo si W, obtinute pe calea reducerii oxizilor. Cercetarile efectuate au avut in vedere corelatiile determinante si cuprinzatoare dintre compozitie-procesare-structura-proprietati. S-au examinat, in acest scop, proprietati fizico-mecanice relevante ale cermetilor cercetati: densitatea, duritatea, rezistenta la incovoiere si tenacitatea.

Inceput

Procedee alternative de sinteza a hidroxiapatitei

In aceasta lucrare, s-au examinat doua procedee de obtinere a hidroxiapatitei (HAp) cu compozitia stoechiometrica, primul prin tratament termic in conditii hidrotermale si al doilea prin incalzire cu microunde. Pentru metoda hidrotermala, la 140⁰C si cu palier de 4 ore, s-a folosit un amestec de hidroxid de calciu si acid ortofosforic. In acest caz, prin difractie de raze X si spectroscopie FTIR au fost identificate liniile de difractie specifice calcitului alaturi de hidroxiapatita, ceea ce arata ca reactia este incompleta. Prin incalzire cu microunde s-au sintetizat doua tipuri de probe in functie de materiile prime folosite. Una dintre probe s-a sintetizat din CaSO_4.2H₂O, Ca(OH)₂  si (NH₄)₂HPO₄  si cealalta din Ca(NO₃)₂.4H₂O, Ca(OH)₂ si (NH₄)₂HPO₄. In primul caz au fost necesare trei ore de tratament termic pentru a se obtine  hidroxiapatita pura. In cel de al doilea caz cand s-a folosit Ca(NO₃)₂.4H₂O reactia a fost totala numai dupa o ora. Prin microscopie electronica de baleiaj (MEB) s-a constatat ca, in toate cazurile, s-au obtinut aglomerate de granule. Acestea sunt neregulate in cazul sintezei hidrotermale si la incalzirea cu microunde, cand materia prima purtatoare de calciu folosita este azotatul de calciu. Forma aglomeratelor este prismatica atunci cand s-a folosit CaSO₄.2H₂O ca materie prima principala.

Inceput

Sinteza unor oxizi prin metoda combustiei. Studiul reactivitatii diverselor amestecuri de azotati metalici-combustibili

Lucrarea isi propune o abordare sistematica si originala in acelasi timp a unor probleme de mare interes in sinteza prin metoda combustiei a pulberilor cu reactivitate ridicata, asigurand premisele pentru elaborarea rationala a retetelor in vederea obtinerii compusului dorit. Pentru a justifica comportarea mai mult sau mai putin diferita a unor azotati metalici in raport cu anumiti combustibili, in cadrul lucrarii s-a studiat modul in care un numar mare de azotati metalici M(NO₃)_x (M^x+ = Na⁺, K⁺, Mg²⁺, Ca²⁺, Sr²⁺, Al³⁺, Cr³⁺, Fe³⁺, Co²⁺) interactioneaza cu diversi combustibili, frecvent utilizati in metoda combustiei: uree, glicina si β-alanina. In plus, s-a urmarit si modul in care cei trei combustibili interactioneaza cu HNO₃ la incalzire. Rezultatele experimentale sugereaza pe de-o parte, faptul ca exista o predilectie a azotatilor metalici in raport cu anumiti combustibili, iar pe de alta parte formarea unor combinatii complexe intre cationul metalic si combustibilul utilizat nu constituie factorul decisiv in initierea si ulterior desfasurarea reactiilor de combustie.

Inceput

Metoda rapida de evaluare a rezistentei standard a cimenturilor 

Cercetarile efectuate in laboratoarele CEPROCIM au condus la elaborarea unui model experimental de cuantificare a efectelor termice dezvoltate la hidratarea cimentului in faze timpurii, pana la atingerea maximului de temperatura, in corelatie cu rezistentele mecanice. Lucrarea prezinta rezultatele obtinute in vederea utilizarii acestui model experimental in laboratorul fabricii CARPATCEMENT HOLDING – Sucursala Fieni, pentru cimenturi de tip CEM I din productia curenta. Aplicarea relatiei de corespondenta y = f(x), in care y este rezistenta mecanica la compresiune la 28 de zile si x este caldura timpurie de hidratare (Q_hM), a condus la evaluarea rapida a rezistentelor standard ale cimenturilor cu o precizie de ± 2,5 MPa.

Inceput

Influenta nanostructurii topiturilor silicatice asupra viscozitatii

Estimand prin calcul natura si ponderea nanoagregatelor ce se formeaza in topiturile silicatice simple in urma echilibrului chimic structural ce se stabileste in timpul topirii s-a putut deduce o noua ecuatie pentru calculul viscozitatii tinand seama de masa moleculara medie gravimetrica si temperatura. Pentru o temperatura constanta logaritmul viscozitatii este direct proportional cu logaritmul masei moleculare medii gravimetrice, dreptele respective avand pante descrescande la cresterea temperaturii si prezentand inflexiuni la anumite dimensiuni ale agregatelor structurale. Aceste particularitati se interpreteaza in legatura cu natura si dimensiunile unitatilor de curgere ce se modifica la cresterea temperaturii. Se evidentiaza astfel, si pe aceasta cale, complexitatea influentei temperaturii asupra viscozitatii.

 

Inceput

Aditivi chimici pentru beton: perspective si cerinte

Evolutiile recente privind normele referitoare la compozitia cimenturilor, performantele impuse betoanelor  si tehnologiile de punere in opera, au condus la cerinte noi, importante, impuse pentru aditivii chimici. Utilizarea initiala a aditivilor chimici in betoane de ciment portland a urmarit imbunatatirea timpului de priza, a lucrabilitatii, a proprietatilor mecanice si a rezistentei la inghet. In cazul betoanelor uzuale, de multe ori se asteapta de la aditivii chimici sa indeplineasca o serie de alte functii, ca de exemplu compensarea variatiilor din compozitia cimenturilor (cimenturi mixte), asigurarea unor amestecuri foarte fluide dar coezive (autocompactare), controlarea timpului de priza si a vitezei de intarire, asigurarea stabilitatii dimensionale (contractie), prevenirea coroziunii armaturii de otel si, in consecinta, sa contribuie la cresterea durabilitatii si a duratei de functionare sigura a infrastructurilor din beton. Aceasta lucrare prezinta o trecere in revista a contextului utilizarii si evolutiei unor aditivi chimici importanti si cuprinde comentarii privind cerintele impuse in viitor unor asemenea aditivi.

 

Inceput

Noi cunostinte aplicabile, eco - inovatii si fabricare inteligenta in procesarea pietrei naturale

Proiectul I-STONE - RE-PROIECTAREA LANTULUI DE PRODUCTIE DE PIATRA NATURALA PRIN PROCESE BAZATE PE CUNOASTERE, ECO-INOVATII SI NOI PARADIGME ORGANIZATIONALE, Contract nr. 515762, se deruleaza in cadrul programului european de cercetare FP6 intre 2005 si 2009. In parteneriatul de cercetare sunt incluse 36 de firme din 24 de tari, coordonatorul acestuia fiind firma PEDRINI SPA AD UNICO SOCIO, Italia. Romania este reprezentata de PROCEMA GEOLOGI – firma cu profil de cercetare si proiectare geologica, un institut de chimie macromoleculara („PETRU PONI” din Iasi) si o microintreprindere de materiale de impregnare (CONNEX Grup SRL Iasi). Grupa de lucru din cadrul proiectului I-STONE in care activeaza specialistii PROCEMA GEOLOGI este 5.1. In cadrul programului de testare a comportarii produselor finite din piatra naturala au fost incluse 17 categorii din urmatoarele roci: calcare, marmure, travertine, granite, gabbro-uri, sisturi, dintre acestea trei sunt din Romania: marmura de Ruschita, travertin de Geoagiu si gresie de Baschioi, aceasta reprezentand un prim pas in includerea unor produse interne in cadrul ghidului informativ privind pietrele pentru constructii, instrument de perspectiva pentru piata europeana unita.

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei  Romane de Materiale