CUPRINS nr. 2/2005             Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale       

Obtinerea ceramicii pe baza de nitrura de siliciu prin sinterizare in camp de microunde  

 

 

Obtinerea materialelor ceramice din nitrura de siliciu este un domeniu de actualitate, datorita proprietatilor deosebite si potentialelor utilizari de varf ale acestui tip de material. O tehnologie noua si performanta pentru sinterizarea acestor ceramici este utilizarea fenomenului de absorbtie a campului de microunde de catre asa numitele materiale susceptoare.

Lucrarea prezinta cercetarile efectuate pentru stabilirea celor mai potrivite retete de presare, respectiv sinterizare, a nitrurii de siliciu cu adaosuri de oxizi de ytriu, aluminiu si magneziu, in diferite proportii. Alcoolul polivinilic este cel mai performant aditiv de presare pentru acest tip de ceramica.

Pentru sinterizarea in camp de microunde se utilizeaza un aplicator de microunde de tip cavitate rezonanta monomod. Temperatura este masurata cu ajutorul unui pirometru de radiatie in infrarosu de tip Raytech Thermalert.

Pentru probele sinterizate se determina gradul de trecere de la forma a la forma b prin difractometrie de raze X, cu ajutorul unui difractometru DRON, microduritatea Vickers cu microdurimetrul Reichardt, cu o sarcina de 100 g, iar textura cu un microscop optic digital tip MOTIC.

Metoda prezinta avantaje importante, printre care cele legate de omogenitatea structurii corpului sinterizat, temperaturile mai mici de sinterizare si proprietatile imbunatatite ale materialelor obtinute.

 

Inceput

Geocompozitele bentonitice, materiale de etansare pentru lucrari de constructii hidrotehnice si protectia mediului  

Articolul prezinta principiile proiectarii si realizarii
 in faza de laborator a doua categorii de geosintetice bentonitice cu rol de etansare (prin bariera hidraulica) pentru  acoperiri ecologice.

   Pentru proiectarea geocompozitelor bentonitice  de acoperire, utilizate ca produse pentru etansare, am urmarit in principal urmatoarele avantaje:

Ø grad  ridicat de etansare si permeabilitate scazuta;

Ø sa reprezinte o bariera hidraulica pentru apa si levigat;

Ø solutie superioara prin caracteristicile fizice si chimice;

Ø instalare rapida si usoara;

Ø costuri competitive de instalare.

Prima categorie de geocompozite bentonitice de etansare proiectate a fost realizata prin 3 procedee cu structura sandwich  care combina doua geotextile durabile in exterior cu un miez de bentonita activata pentru a forma o bariera hidraulica.

   A doua categorie de geocompozite bentonitice de etansare a fost realizata prin doua procedee cu structura sandwich  care combina o geomembrana, cu un geotextil durabil in exterior cu un miez uniform de bentonita activata.

   Proiectul este viabil si  prin urmare permite obtinerea de noi materiale de etansare geocompozite, respectiv geocompozite bentonitice avand o cerere ridicata pe piata interna (in prezent materialele geosintetice sunt importate).

 

Inceput

Ciment cu continut redus de alcalii 

O cerinta prioritara a betoanelor o constituie durabilitatea acestora. Asigurarea acestei caracteristici impune, printre altele, si evitarea factorilor ce pot conduce la deteriorari in masa betonului. Prezenta alcaliilor peste o anumita limita in cimenturile folosite la prepararea betoanelor cu agregate reactive constituie unul din factorii principali in declansarea unor efecte nedorite, ca urmare a reactiilor alcalii-agregat in beton (expansiune, fisurare, deformare etc).

Pentru realizarea unui ciment cu continut redus de alcalii s-a avut in vedere inlocuirea componentei silico-aluminoase din amestecul brut de materii prime  cu materiale care prezinta un continut mai scazut de alcalii. Astfel, s-au preparat amestecuri brute de materii prime in care componenta silico-aluminoasa uzuala (argila sau marna) a fost inlocuita cu materii prime netraditionale naturale (materiale silicioase, bauxita) si subproduse industriale (zgura de furnal, cenusa de termocentrala).

Lucrarea prezinta, comparativ, rezultatele cercetarilor de laborator referitoare la comportarea tehnologica a amestecurilor brute realizate cu materii prime traditionale, respectiv netraditionale – aptitudine la macinare, aptitudine la clincherizare, volatilitate, precum si caracteristicile clincherelor si cimenturilor obtinute.

 

Inceput

Dozarea Cr⁶⁺ din cimenturi si adaosuri

Cantitativ proportia de Cr⁶⁺ in ciment este nesemnificativa, dar importanta dozarii acestuia rezida din efectele pe care le are asupra sanatatii celor care pun in opera cimentul. La nivel european a fost adoptat, in martie 2003, un amendament la Directiva Europeana 76/769/EEC, care limiteaza prezenta Cr⁶⁺ in ciment la 2 mg/kg. Acest amendament a impus necesitatea elaborarii unei metode de dozare a Cr⁶⁺ care sa corespunda cerintelor standardelor europene in domeniu. Metoda este utilizata la dozarea Cr⁶⁺ din materii prime, cimenturi si adaosuri si contribuie la cresterea competitivitatii cimenturilor romanesti pe piata Uniunii Europene. Principiul metodei are la baza dozarea spectrocolorimetrica a Cr⁶⁺ dizolvat in apa, dupa eliminarea posibilelor interferente datorate elementelor reducatoare. Eficienta metodei a fost pusa la punct prin dozarea Cr⁶⁺ adaugat controlat in probe de clincher. Lucrarea prezinta de asemenea rezultate obtinute la dozarea Cr⁶⁺ din materii prime, cimenturi si adaosuri romanesti.

 

Inceput

Cimenturi cu caldura de hidratare redusa destinate betoanelor masive

Betoanele masive, cum sunt betoanele pentru baraje, datorita complexitatii solicitarilor la care sunt supuse, trebuie sa prezinte pe langa o rezistenta mecanica buna, rezistenta buna la coroziune si gelivitate, contractie mica la intarire, permeabilitate mica si o exotermicitate redusa.

Pentru ca betonul sa aiba o exotermicitate redusa se impune ca cimentul din care este confectionat sa pre-zinte in procesele de hidratare-hidroliza care au loc la intarire, procese care sunt exoterme, o cantitate de caldura degajata cat mai limitata.

Lucrarea prezinta rezultatele cercetarilor de laborator privind obtinerea unor cimenturi cu caldura de hidratare redusa. Sunt prezentate principalele caracteristici obtinute apa de consistenta standard, timp de priza, stabilitate, rezistente mecanice, caldura de hidratare etc. S-a urmarit influenta tipului si proportiei de adaos asupra caldurii de hidratare a cimenturilor cu adaos.

Inceput

Utilizarea zgurilor de furnal ca adaos la ciment

Articolul prezinta succint calitatile cimenturilor cu zgura in comparatie cu cimentul portland, procedeele de fabricare a cimenturilor cu zgura prin macinare concomitenta si separata a componentelor si rezultatele unor studii de laborator, care au aratat posibilitatea de a obtine cimenturi cu proportii ridicate de zgura, cu rezistente comparabile cu acelea ale cimentului portland. Sunt prezentate, de asemenea, performante realizate de diferite tipuri de instalatii industriale, precum si elemente de comparare tehnico-economica a acestor instalatii.

 

 

Inceput

Utilizarea teoriei sferelor rigide pentru evaluarea viscozitatii topiturii de Na₂O.SiO₂ vitros  

Solidele necristaline pot fi clasificate, din considerente structurale, in sisteme vitroase, respectiv amorfe.

Sticlele rigide, reprezentând sisteme vitroase, sunt obţinute, in mod uzual, printr-o răcire rapidă a unor topituri. Din acest motiv, se consideră că ele păstrează o serie de caracteristici ale topiturilor, având proprietăţi influenţate de această „memorie”.

In articol se utilizează teoria sferelor rigide, care a fost folosită cu succes pentru evaluarea unor proprietăţi ale topiturilor vitrogene, pentru calculul viscozităţii topiturilor de sticle având compoziţia chimică Na₂O∙SiO₂.

Rezultatele obţinute prin calcul sunt comparate cu o serie de date experimentale. Se obţine o bună concordanţă a datelor calculate cu cele experimentale, ceea ce atestă o corectă apreciere a ipotezelor de start.

 

Inceput

Metoda colorimetrica de testare a suspensiilor pe baza de alumina si nisip zirconifer 

Lucrarea prezinta metoda de preparare, optimizare si caracterizare din punct de vedere fizico-chimic a suspensiilor apoase pe baza de alumina-nisip zirconifer.Caracterizarea suspensiilor s-a facut prin metode reologice si granulo-metrice. Vascozitatea si diametrul mediu al particulelor influenteaza calitatea suspensiilor apoase ceramice, utilizate pentru fasonarea prin turnare in forme poroase. Aceste suspensii sunt semifabricate utilizate la obtinerea anumitor produse ceramice cu bune caracteristici refractare. Se propune o metoda colorimetrica de control a calitatii acestor suspensii. Metoda colorimetrica propusa nu a fost intalnita in literatura de specialitate pentru aprecierea calitratii suspensiilor apoase ceramice. 

 

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale