CUPRINS nr. 1/2005           Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale         

Materiale ceramice pentru membrane dense separatoare de oxigen   

 

Membranele dense permeabile pentru oxigen din conductori ceramici ionici si electronici sunt utilizate pentru separarea oxigenului pur din aer la temperaturi ridicate, in diferite procese chimice de sinteza.

Lucrarea prezinta un studiu privind prepararea si caracterizarea de materiale ceramice din compusi oxidici metalici cu structura de faza de tip perovskit din sistemul La_1-xSr_x(Co_1-y Fe_y)O_3-d  unde x = 0,8; 1 si y = 0,2; 0,5; 0,8.

S-a studiat rolul substitul:iei cationice asupra evoluiiei compozitiei fazale in procesul de sinteza si sinterizare, prin anatiza termica DTA, TG si de difractie RX.

Datele de comportare la sinterizare si de conductivitate electrica pana la 1000^°C, au relevat un mecanism de conductie ionic §i electronic pentru compusii de tip perovskit studiati si calitati de material promitatoare, pentru separarea de oxigen din aer la temperaturi ridicate.

 

 

Inceput

Nanomateriale oxidice si hibride obtinute prin metoda sol-gel

Procesul sol-gel reprezinta o metoda cu largi posibilitati pentru prepararea aproape a tuturor tipurilor de materiale amorfe si nanostructurate cu  proprietati interesante optice, electrice si catalitice. In lucrare se discuta aspecte fundamentale privind  prepararea sol-gel a materialelor oxidice si hibride si se prezinta rezultate recente privind obtinerea diferitelor tipuri de nanomateriale (pulberi, filme si nanocompozite) sol-gel.

 

Inceput

Metode speciale de obtinere a pulberilor pentru ceramica tehnica

Aceasta lucrare se refera la trei metode moderne folosite pentru sinteza pulberilor cu caracteristici superioare utilizate in ceramica tehnica. Toate aceste metode au avantajul de a se realiza la temperaturi joase. Datorita acestui fapt se obtin cristale cu dimensiuni mici, iar proprietatile sunt imbunatatite. S-a tratat mai intai sinteza in saruri topite, folosita in prezent si pentru compusii oxidici. Acest procedeu este simplu si usor de aplicat. Sinteza prin metoda combustiei foloseste in calitate de materii prime azotatii si ca materiale combustibile ureea sau hidrazina. Reactiile au loc la temperatura rezultata din arderea substantelor organice si se petrec intr-un timp foarte scurt. Cea de a treia metoda este sinteza in camp de microunde in prezenta apei si respectiv in faza solida. Se arata influenta defectelor de retea asupra absorbtiei microundelor de catre compusii oxidici.

 

 

O cerinta prioritara a betoanelor o constituie durabilitatea acestora. Asigurarea acestei caracteristici impune, printre altele, si evitarea factorilor ce pot conduce la deteriorari in masa betonului. Prezenta alcaliilor peste o anumita limita in cimenturile folosite la prepararea betoanelor cu agregate reactive constituie unul din factorii principali in declansarea unor efecte nedorite, ca urmare a reactiilor alcalii-agregat in beton (expansiune, fisurare, deformare etc).

Pentru realizarea unui ciment cu continut redus de alcalii s-a avut in vedere inlocuirea componentei silico-aluminoase din amestecul brut de materii prime  cu materiale care prezinta un continut mai scazut de alcalii. Astfel, s-au preparat amestecuri brute de materii prime in care componenta silico-aluminoasa uzuala (argila sau marna) a fost inlocuita cu materii prime netraditionale naturale (materiale silicioase, bauxita) si subproduse industriale (zgura de furnal, cenusa de termocentrala).

Lucrarea prezinta, comparativ, rezultatele cercetarilor de laborator referitoare la comportarea tehnologica a amestecurilor brute realizate cu materii prime traditionale, respectiv netraditionale – aptitudine la macinare, aptitudine la clincherizare, volatilitate, precum si caracteristicile clincherelor si cimenturilor obtinute.

 

Inceput

Compozite din fibre de sticla inlocuitoare de carton din azbest 

 

Lucrarea prezinta rezultatele cercetarilor pentru realizarea unor compozite din fibre de sticla inlocuitoare de azbest. Au fost obtinute probe de carton diferentiate prin:

·   compozitia fibroasa :

-    fibre discontinui din sticla E;

- amestec de fibre discontinui de sticla E §i

roving tocat din fibre de sticla E;

- deseuri de la fabricarea produselor din vata

minerala bazaltica.

•  reteta compozitionala (lianti, materiale de umplutura) ;

·procedeul de fabricare :

- procedeul continuu ( pe instalatia de fabricare a hartiei din fibre de sticla) ;

- procedeul discontinuu ( prin turnare in matrita)

Au fost determinate conform, normelor europene specifice, proprietaiile mecanice ale probelor realizate. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu probele realizate prin procedeul continuu din retete pe baza de:

   a) fibre discontinui de sticla E;

b) deseu din fibre minerale bazaltice.

 

 

Inceput

Reactivitatea unor agregate andezitice in raport cu alcaliile din ciment

In lucrare sunt prezentate rezultatele investigatiilo privind capacitatea reactiva a doua agregate andezitice, provenite din doua cariere diferite. Investigatiile realizate au constat din: analize mineralo-petrografice, determinari de reactivitate, prin metoda chimica si prin metoda barelor din mortar, conform normativelor in vigoare. Rezultatele obtinute au scos in evidenta faptul ca, indiferent de locul din care au fost exploatate si de variatiile compozitionale, andezitele cercetate sunt agregate cu un potential remarcabil de reactivitate. De aceea se recomarida utilizarea lor ca agregate in betoane, cu precautie, numai dupa analize preliminare, efectuate in laborator, din care sa rezulte compatibilitatea lor cu cimenturi avand continut redus de Na₂O echivalent, sau cu considerarea unor modalitati de inhibare a potentialului de reactivitate al acestui tip de agregate fata de alcaliile de ciment.

Analiza electrono-microscopica, realizata pe probe dintr-o bara de mortar andezitic, pe care s-a masurat expansiunea la un an, asociata cu analiza termo­gravimetrica, au furnizat informatii cu privire la produsii de interactie din mortarul andezitic intarit.

 

Inceput

Coroziunea acida a cimentului Portland, cu formare de produsi solubili

Cunoasterea efectelor diferitelor medii asupra pietrei de ciment ofera posibilitatea limitarii consecintelor actiunii acestora. Coroziunea acida se manifesta la un pH < 6,5 si poate fi generata de: (i) ploi acide, tot mai frecvente in ultimele decenii, datorate emisiilor de SO₂ si NO_x, care conduc la formarea de H₂SO₄, si HNO₃; (ii) exploatarea constructiilor industriale in medii de productie generatoare de acizi.

Scopul lucrarii a fost studierea efectelor a 4 acizi anorganici si organici (HCI, HNO₃, HCOOH si CH₃COOH), cu 3 concentratii diferite, asupra unui ciment de tip CEM 1. Probele de ciment - paste si mortare, au fast pastrate in apa timp de 28 de zile si apoi in solutii acide timp de 270 de zile. S-au efectuat determinari de rezistente mecanice si pierdere de masa asupra mortarelor de ciment, la termeneie de incercare de 28, 90, 180 si 270 de zile. Rezistentele mecanice au inregistrat scaderi, mai insemnate fiind cele ale probelor pastrate in sofutii de acizi organici. Pastele de ciment au fost analizate chimic si prin difractie de raze X la termenele de 28, 90,180 5i 270 de zile. Analizele chimice ale straturilor de produsi de coroziune au pus in evidenta scaderi importante ale concentratiei de CaO si cresteri proportionale ale concentratiei celorlalii oxizi. S-a observat, de asemenea, o crestere a grosimii straturilor de produsi de coroziune odata cu cresterea concentratiei acizilor.

 

 

Inceput

Evaluarea eficientei morilor din punct de vedere al consumului de energie electrica

Se prezinta indici de eficienta pentru morile tubulare in circuit deschis si inchis, impreuna cu relatii de calcul de proces, care pot fi utilizate atat in optimizarea parametrilor functionali ai instalatiilor existente de macinare, cat si proiectarea de instalatii noi.

Inceput

Factori de influenta referitori la imobilizarea Cr si Mo in matrice lianta hidraulica

Lucrarea prezinta rezultatele experimentale obtinute prin cercetarea proprietatilor de lixiviere ale matricilor liante avand continut de crom si molibden provenit, fie din deseuri de electrodepunere, fie din saruri solubile (acetat de crom §i respectiv, molibdat de amoniu).

Liantii care definesc matricile de imobilizare contin, in' diferite rapoarte, ciment Portland, zgura bazica de furnal, slam carbidic, var s1 puzzolane. S-au realizat matrici de solidificare/stabilizare (s/s) avand diferite rapoarte deseu/liant, Cr(III)/liant si Mo(VI)/liant. S-au determinat proprietatile de intarire (priza si rezistenia mecanica), cat si caracteristicile de lixiviere ale matricilor s/s, printre care, concentratia metalelor grele, Mo §i Cr, cat si a Pb, Zn, Ni in extractele apoase de lixiviere. S-a constatat ca Mo si in mai mica masura, Cr, migreaza cu usurinta in mediul apos bazic, concentratia acestora fiind favorabil influentata de cresterea pH-ului si limitata de compactitatea matricei.

 

 

Inceput

Realizarea unei "scari de duritate" a rocilor din Romania si importanta ei in optimizarea consumului de diamante sintetice din echipamentele de prelucrare

Una dintre cele mai vechi activitati din intreaga lume a fost prelucrarea rocilor naturale, in scopuri contructive sau ornamentale. De-a lungul timpului, metodele de prelucrare au evoluat in functie de realizarile tehnologice si stiintifice. In ultimele decenii proceduri revolutionare de prelucrare a rocilor au permis satisfacerea cerintei in crestere de pe piata mondiala de placaje ornamentale in interval de timp scurt, la inalte standarde calitative. In prezent, cea mai des aplicata si eficienta metoda de extractie si prelucrare a rocilor naturale este utilizarea de echipamente diamantate. Acestea sunt utilaje si scule ce contin cantitati variabile de granule de diamant intr­un liant de diferite compozitii. Cercetarea desfasurata a avut doua directii. Una din acestea a fost realizarea unei „scari de duritate a rocilor" prin stabilirea unei re/atii cuantificabile dintre comportarea la prelucrare si "duritatea" lor functie de caracteristicile fizice si mecanice ale acestora determinate prin metode distructive si nedistructive. Cea de a doua a fost realizarea de noi produse de fabricatie romaneasca (segmenti diamantati cu continut optimizat de diamante sintetice) pentru prelucrarea pietrei dimensionate.

 

 

 

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale