CUPRINS nr. 1/2004               Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale                          

Sinteza hidroxiapatitei in campul de microunde

Hidroxiapatita contine, in mod natural, in compozitie, cantitati reduse de carbonat de calciu, care contribuie la stabilizarea structurii sale.  In cantitate mai mare, acesta trece in procesul de sinterizare in oxid de calciu, care prin reactie cu fluidul sanguin duce la formarea hidroxiapatitei.

In aceasta lucrare s-a realizat sinteza hidroxiapatitei, la temperatura de fierbere a apei, in câmp de microunde, pornindu-se de la CaSO₄^.2H₂O si (NH₄)₂HPO₄. S-au sintetizat doua probe dintre care prima corespunde formulei stoechiometrice  iar cea de a doua este constituita din 95% amestec stoechiometric de hidroxiapatita si 5% silice amorfa. Probele s-au mentinut, la temperatura de fierbere a apei 0,5 pâna la 4 ore in câmp de microunde. Compozitia mineralogica a probelor s-a determinat prin difractie de raze X. La un palier sub 1 ora, hidroxiapatita este in stadiu incipient de formare. La paliere mai mari s-a obtinut o compozitie mineralogica complexa formata din hidroxiapatita, sulfat de calciu si calcit in diferite proportii. Probele obtinute au fost, de asemenea, examinate prin  analize termice si spectrografie IR.

Inceput

Granule ceramice poroase destinate hidroculturilor

Sunt prezentate rezultatele cercetarilor si testarilor in legatura cu posibilitatile de obtinere a granulelor ceramice poroase din argile si subproduse din industria zaharului si a procesarii lemnului din partea de vest a tarii. Structura granulelor ceramice poroase este formata ca rezultat al sinterizarii particulelor de adaosuri porifere in contact cu cele argiloase permitând  inconjurarea si ocuparea spatiilor dintre ele. In articol sunt prezentate avantajele ecologice si economice in cultivarea legumelor in câmp si hidroculturi.

Inceput

Biopersistenta fibrelor de sticla

In lucrarea prezentata se abordeaza problema biopersistentei fibrelor oxidice vitroase si modul in care se poate determina aceasta proprietate in vitro. S-a elaborat proiectul unei instalatii pentru determinarea experimentala a biopersistentei  tinând seama si de experienta acumulata de alti cercetatori in domeniu. S-a realizat instalatia care permite determinarea intensitatii interactiunii chimice prin masurarea variatiei in timp a diametrului fibrelor de sticla supuse analizei.  Sunt descrise conditiile de lucru care permit obtinerea unor rezultate concludente, comparabile cu cele obtinute prin alte metode. Sunt prezentate primele rezultate privind biopersistenta unor fibre oxidice din tara. Metoda  poate fi utilizata pentru caracterizarea biopersistentei fibrelor si pentru studiul mecanismului interactiunilor chimice ale fibrelor in diferite mediii lichide.

Inceput

Sticle colorate cu deseuri industriale

Lucrarea prezinta rezultatele privnd obtinerea de sticle colorate utilizând deseuri industriale. Prin topire la 1450°C s-au obtinut sticle colorate diferit care pot fi utilizate in industria sticlei. Stocarea deseurilor in matricea vitroasa este posibila pâna la 40%gr, materialele obtinute având o buna stabilitate chimica. Sticlele au fost caracterizate din punct de vedere al viscozitatii, stabilitatii hidrolitice si unghiului de umectare pe diferite materiale (ceramice sau metalice).

 

Inceput

Influenta adaosurilor de CaCO₃ asupra proceselor de hidratare si intarire in  sistemul C₃S - H₂O 

Realizarea de lianti micsti, derivati din ciment  portland, cu adaosuri de calcar, este de interes – sub aspect economic si tehnic.

Mult timp, calcarul a fost considerat ca un material inert in raport cu amestecul ciment+apa, similar nisipului fin macinat. In stare fin pulverulenta, asa cum se afla in liantii micsti, calcarul exercita o influenta mai complexa – fizica si chimica: printr-un efect de „filler“, contribuie la o densificare a structurii liantului in curs de intarire, iar prin participarea la reactiile cu apa ale unora din constituentii cimentului, formeaza hidrocompusi carbonatati.

Lucrarea prezenta aduce informatii privind modul in care intervin adaosuri de CaCO₃ (10-40%) in procesele de hidratare-hidroliza si intarire a silicatului tricalcic, pentru o perioada de 90 zile.

Un adaos de 10% CaCO₃ intensifica hidratare-hidroliza C₃S, cu formare de hidrocompusi, conducând dupa intarire, la dezvoltarea unor rezistente mecanice mai bune. Adaosuri mai mari de CaCO₃ influenteaza favorabil procesele de hidratare si intarire initiala, dar pentru perioade mari de timp, efectul CaCO₃ este de frânare a acestor procese. Pentru 14-90 zile, se inregistreaza scaderi ale rezistentelor mecanice, cu atât mai accentuate, cu cât proportia de CaCO₃ este mai mare.

Nu s-au evidentiat modificari in natura hidrocompusilor formati.

 

Inceput

Utilizarea prafului de electrofiltru ca adaos la macinarea cimentului

Lucrarea aduce informatii cu privire la posibilitatile de valorificare a prafului de electrofiltru – produs secundar rezultat in procesul de fabricare a cimentului, ca adaos minor la macinarea clincherului alaturi de zgura si tuf,  in proportie de 5%, conform SR EN 197-1/2002 - si in proportie de 10%.

   Investigatiile realizate in vederea stabilirii influentei proportiei de adaos de praf de electrofiltru asupra caracteristicilor fizico – mecanice a cimenturilor mixte au pus in evidenta ca, pentru proportia de praf de electrofiltru de 5%, atât in cazul cimenturilor cu zgura cât si pentru cele cu adaos de tuf, se obtin rezultate preponderent mai bune, inclusiv fata de cimenturile etalon.

 

Inceput

Dezvoltarea durabila in conditiile utilizarii combustibililor alternativi in industria cimentului

Rezervele de combustibil fosil sunt foarte limitate  in România, iar problema energiei ocupa un loc principal in dezvoltarea economiei si in protejarea mediului. In ultimii ani, utilizarea combustibililor alternativi in industria cimentului constituie o solutie viabila atât in ceea ce priveste conservarea resurselor naturale neregenerabile (carbune, pacura, gaz) cât si in gestiunea deseurilor.

In ultimul timp, pentru a reduce costurile de productie (25% din structura pretului de cost este reprezentat de energia electrica) tendinta fabricilor de ciment din Europa este de valorificare a combustibililor alternativi prin substituirea partiala a combustibililor fosili (in special gaz si pacura).

Tipurile de deseuri ce pot fi utilizate drept combustibil in industria cimentului: deseuri energetice lichide: uleiuri uzate, coloranti, vopsele, compusi organici din industria medicamentelor, etc., deseuri energetice pastoase: slamuri, namoluri, gudroane din industria petroliera, siderurgica, epurarea apelor, etc, deseuri energetice solide: anvelope uzate, lemn, hârtie, mase plastice, etc, deseuri non- energetice: cenusa de pirita, de termocentrala, zgura, etc.

Utilizarea combustibililor alternativi in industria de ciment prezinta numeroase avantaje la nivel ecologic: conservarea resurselor naturale prin utilizarea de combustibili si materii prime alternative; reducerea emisiilor de CO₂ /t ciment; recuperarea si utilizarea energiei aferenta combustibililor alternativi la fabricarea clincherului; reducerea impactului asupra mediului (depozitari necontrolate, poluarea solurilor, apelor, etc) si imbunatatirea calitatii mediului ambiant; garantia unei eliminari totale,  in conditii de siguranta pentru mediul inconjurator si inchiderea ciclului de viata a produselor.

 

Inceput

Emisii de CO₂ in industria cimentului si solutii pentru reducerea lor  

La fabricarea cimentului rezulta emisii importante de CO₂ provenind atât direct, prin arderea combustibilului si decarbonatarea amestecului de materii prime, cât si indirect, prin consumul de energie electrica al instalatiilor tehnologice. In tarile industrializate din Europa, ca urmare a limitarii emisiilor impuse de cadrul legislativ, industria cimentului a fost motivata sa se preocupe permanent de reducerea consumurilor de energie (combustibil si energie electrica), cu beneficiul corespunzator in reducerea emisiilor de CO₂.

   Principalele strategii de reducere a emisiilor de CO₂ au in vedere imbunatatirea eficientei energetice, inlocuirea combustibililor fosili cu combustibili alternativi (deseuri combustibile), utilizarea de deseuri ca inlocuitori ai materiilor prime sau ca adaosuri la macinarea cimentului.

   Protocolul de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat in decembrie 1997 si ratificat de România in ianuarie 2001, impune alinierea industriei noastre de ciment la angajamentele privind limitarea cantitativa si reducerea emisiilor de CO₂ – gaz cu efect de sera.

   Lucrarea prezinta structura bilantului de CO₂ si solutii de reducere a emisiilor de CO₂ pentru o fabrica de ciment.

Inceput

Model stochastic al instalatiei de clinkerizare  

Instalatiile de clincherizare reprezinta sisteme pentru care numarul mare de parametri, caracterul probabilistic si interdependenta unora dintre acestia, alaturi de complexitatea constructiv-functionala a sectiei, nu au permis, pâna in prezent, elaborarea unui model analitic integral, satisfacator. O posibila metoda de investigatie aplicata in lucrarea de fata consta in modelarea stocastica, pentru care, pe baza unor valori test, se simuleaza tranzitarea instalatiei de catre materialul granular precum si modificarile de stare survenite in urma proceselor fizico-chimice.

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale