CUPRINS nr. 1/2003                     Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale                  

Pigmenti termorezistenti cu structura de perowskit

Structura perowskitica este intens studiata fiindca sta la baza unor materiale care prezinta proprietati electrice interesante, cum ar fi: piezoelectricitatea, feroelectricitatea si supraconductivitatea de temperatura ridicata. Recent reteaua cristalina perowskitica a fost luata in studiu si ca baza pentru obtinerea unor pigmenti termorezistenti, fiind semnalati pigmenti derivati de la aluminatul de itriu, YAlO₃  prin substitutia Al³⁺ cu Cr³⁺ .

In prezenta lucrare sunt prezentate rezultatele obtinute privind obtinerea unor pigmenti de culoare roz – rosietica, cu structura perowskitica, ABO₃, in care: A³⁺=Y³⁺, La³⁺, Nd³⁺, Gd³⁺, Dy³⁺, si B³⁺=Al³⁺, Cr³⁺. 

Inceput

Sinteza si caracterizarea unor micropulberi de alumina

Lucrarile experimentale au avut ca scop obtinerea unor precursori de alumina pentru forme polimorfe de temperaturi joase, utilizate ca materii prime pentru prepararea straturilor poroase subtiri.

Ca metoda de preparare s-a abordat metoda amestecarii a doua lichide, cu utilizarea urmatorilor reactivi: saruri solubile de aluminiu (clorura si azotat de aluminiu), acid azotic si compusi organici (etilenglicol si glicerina). Gelurile sintetizate au fost calcinate la diferite temperaturi si au fost caracterizate, in vederea determinarii structurii si morfologiei cristalelor pulberilor oxidice obtinute.

Prin diferitele variante de preparare a gelurilor, s-a urmarit stabilirea influentei componentelor organice asupra temperaturilor caracteristice tranzitiilor de faza a aluminei si asupra morfologiei si dimensiunii cristalelor de Al₂O₃.

Inceput

Sticla de rubin de cupru - noi date si interpretari

Se  prezinta  rezultatele  unei  cercetari  asupra aspectelor mai putin intelese ale mecanismelor redox si proceselor la obtinerea rubinului de cupru. Au fost studiate conditiile de obtinere a rubinului folosind diferite surse de cupru, cu reducator organic si cu Sn, intr-o sticla boratica precum si in sticle silicatice si fosfatice.

Oxidul cupros nu poate forma, fara reducator, agregatele coloidale care determina aparitia culorii rosii rubin. Utilizarea reducatorului organic (zaharoza) pentru reducerea cuprului la Cu^o nu este avantajoasa, conducand la formarea unei sticle rubin de calitate slaba. Folosind un aliaj Cu-Sn se obtine un rubin de calitate superioara cu o culoare pura si transparenta ridicata.

Cunostintele acumulate asupra mecanismelor procesului redox si a formarii rubinului permit luarea in considerare a posibilitatii producerii rubinului de cupru pe o linie industriala. In acest fel ar deveni posibila eventuala inlocuire a rubinului de sulfo-seleniura de cadmiu, acesta fiind toxic si poluant.

Inceput

Produse termoizolante usoare obtinute pentru reciclarea deseurilor din fibre de sticla

Deseurile din fibre de sticla reprezinta o mare problema pentru mediu : ele sunt nedegradabile si din acest motiv nu mai sunt acceptate in gropile de gunoi ecologic. Deseurile din fibre de sticla includ materii prime si energie si trebuie re-evaluate in mod superior.

Lucrarea prezinta cercetarile realizate pentru a obtine produse termoizolante pornind de la deseurile din fibre de sticla grosiere produse la instalatia de fibre de sticla FIROS SA.

Deseurile din fibre de sticla sunt intai prelucrate, spargandu-se pana la granulometria corespunzatoare, apoi sunt topite intr-un minicuptor si prelucrate printr-o tehnologie de atenuare a flacarii in microfibre de sticla cu diametre intre 4 si 8 microni. Intr-o faza urmatoare se realizeaza produse termoizolante usoare – placi – folosind fibre de sticla scurte (matrita), fibre de armare, filere minerale, lianti organici sau anorganici.

Inceput

Solutie ecologica pentru neutralizarea deseurilor poluante

In Romania exista deseuri din industriile metalurgica si constructoare de masini. Unele deseuri contin metale toxice care sunt periculoase pentru oameni si mediu. Deseul cercetat este sub forma de suspensie si trebuie uscat. El contine ioni Cr⁶⁺, in proportie de circa 10% masa, care poate cauza imbolnaviri ale sistemelor digestiv si respirator.

Lucrarea prezinta cercetarile echipei din Institutul National de Sticla si ale colegilor din UPB si din Germania de a obtine un compozit cu matrice silico-calco-sodica.

Sticla este stabila din punct de vedere chimic fata de acizi, apa si alcalii. De aceea ea poate fi utilizata pentru obtinerea unor compozite capabile sa incorporeze diferite alte materiale cu stabilitate chimica mai redusa [1].

Au fost obtinute prin sinterizare la 800-1000°C, compozite avand diferite forme si un pret scazut. Ele pot fi folosite ca materiale decorative si de constructii. Prin topire la 1450°C au fost obtinute sticle negre care pot fi utilizate la fabricarea de obiecte decorative. Incorporatea deseului in matricea vitroasa este posibila pana la 40%masa; materialele obtinute avand o buna stabilitate chimica, ionii de crom din sticla netrecand in apa.

Inceput

Sisteme liante complexe cu continut de silice ultrafina, cu proprietati performante

In lucrare se prezinta date privind proprietatile mecanice, rezistenta la coroziune sulfatica si la solicitari ciclice de inghet-dezghet, ale unor compozite pe baza de ciment (clincher) portland cu proportii diferite (5-15%) de silice ultrafina si adaosuri de substante fluidifiante romanesti (LSC, DISAN).

Pentru dozaje optime de silice ultrafina si aditivi fluidifianti, in corelare cu reducerea raportului apa/liant folosit la prepararea compozitelor liante, s-au obtinut dupa 28 de zile de intarire, sporuri de rezistenta de 40-80% fata de compozitele cu continut de ciment portland normal.

Compozitele studiate au prezentat si o stabilitate buna la coroziune sulfatica si la solicitari ciclice de īnghet-dezghet, imbunatatirea acestor proprietati fiind consecinta reducerii continutului de hidroxid de calciu, precum si a realizarii unei structuri mai putin permeabile.

 

Inceput

Cimenturi rutiere  

Norma europeana ENV 13282:2000, “Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate”, se refera la liantii hidraulici rutieri destinati utilizarii in straturile de baza, de fundatie si de forma din cadrul constructiilor rutiere, cat si lucrarilor de tratare si stabilizare a solurilor.

Preluarea acestei norme europene – in cadrul actiunii de afiliere a tarii noastre la standardele europene – reprezinta un avantaj, atat pentru producatorii de ciment, cat si pentru constructorii de complexe rutiere, din considerente economice si de protectie a mediului.

In cadrul lucrarii s-a abordat cercetarea si realizarea unor sortimente de ciment rutier de tip ENV 13282. Sunt prezentate rezultatele obtinute in conditii de laborator, industriale si la punerea in opera a cimenturilor cercetate, conform conditiilor prevazute de normele in vigoare pentru realizarea straturilor de baza si de fundatie.

Inceput

Model experimental privind lixivierea metalelor grele imobilizate in pasta de ciment

Compatibilitatea namolului galvanic cu matricea hidraulica de solidificare/stabilizare (s/s), este determinata de caracteristicile compozitionale, cum sunt valoarea ridicata a pH-ului solutiei apoase din porii matricei, compozitia fazala si mineralogica a matricei, relevante pentru fixarea metalelor grele prin microincapsulare, adsorbtie, precipitare si substitutie ionica a metalelor grele.

Doua tipuri de namol galvanic, (provenit de la doua companii industriale) cu continut de Cr, Cu, Mo, Pb si Zn, au fost inertizate prin solidificare/stabilizare in matrice de ciment. Trecerea metalelor grele in solutie apoasa, pe o perioada de 180 zile, a fost evaluata prin test de lixiviere static, caracterizat prin raportul, volum lixivant (apa distilata):suprafata geometrica a probelor, de 10:1.

A fost investigat caracterul difuzional al procesului de transport de masa a metalelor grele din matricea hidraulica. Procedeul de lixiviere experimentat, are la baza testele de lixiviere secventiala descrise de Norma olandeza, NEN 7345 si de ANS 16.1 (American National Standard 16.1.).

Inceput

Studii privind determinarea constituientilor minori din cenusile de termocentrala din Romania

Cantitatile mari de cenusa de termocentrala romaneasca acumulate timp de 30-40 ani in Romania constituie un deseu periculos pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu. Incercarile de eliminare prin revalorificare a acestor deseuri ca adaosuri in fabricarea materialelor de constructii au impus studierea compozitiei chimice, in special concentratia constituentilor secundari (TiO₂, P₂O₅, Mn₂O₃), cat si masurarea radioactivitatii lor. Compozitia si proprietatile cenusii variaza in functie de sursa care o produce si de sortul de carbune utilizat. Lucrarea prezinta rezultatele experimentale privind concentratia constituentilor secundari din cenusile zburatoare de termocentrala: TiO₂, P₂O₅, si Mn₂O_3, utilizand metode de analiza prin spectrometrie de absorbtie moleculara si atomica si cele privind determinarile de concentratie radioactiva a urmatorilor radionuclizi naturali: K-40, Ra-226 si Th-232. In urma experimentarilor s-a constatat ca cenusa de termocentrala romaneasca prin natura sa (compozitie chimica adecvata si radioactivitate relativ scazuta), se preteaza la valorificare in industria materialelor de constructii.

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale