Proprietăţile mecanice şi reologice ale betonului depind în mare măsură de spaţiul sau volumul intergranular şi de volumul de pastă de ciment , corelat cu acesta. Gradul de umplere al volumului intergranular cu pastă (k_e) influenţează  consistenţa betonului, în corelaţie cu distribuţia granulomertrică a agregatului şi cu raportul apă-ciment. În general, creşterea gradului de umplere a spaţiilor  intergranulare din volumul de  agregat, cu pastă de ciment, la un coeficient de umplere de la 0,9 la 2,5 se corelează cu modificarea consistenţei betonului de la starea de beton vârtos la cea de beton foarte  fluid. Valorile cele mai mari ale rezistenţei la compresiune se obţin la atingerea unui  grad optimal  de umplere cu pastă  a volumului inter-granular al agregatului.  Conform datelor experimentale, acesta aparţine unui domeniu de valori ale parametrului de umplere destul de îngust,  între 1,2 şi 1,4 .