Pigmenti ceramici in sistemul RO-(Co,Ni)O-TiO2
In aceasta lucrare s-au sintetizat sase compozitii situate in sistemul RO-(Co,Ni)O-TiO2 unde R2+ reprezinta Ca2+, Sr2+ si Ba2+. Acestea au fost astfel alese incat la ardere sa se formeze retele de tipul perowskit. In calitate de cromofori s-au utilizat CoO si NiO, in cantitatile corespunzatoare formarii teoretice a 20% CoTiO3 si 30% NiTiO3. Probele s-au ars la 12500C si compozitia mineralogica a acestora s-a examinat prin difractie de raze X. S-au studiat mecanismele reactiilor in faza solida si formarea solutiilor solide. S-a facut caracterizarea cromatica a probelor prin spectre electronice si metoda CIE Lab.
Relatiile de izomorfie - baza teoretica pentru elaborarea rationala a compozitiilor oxidice
Sunt tratate relatiile de izomorfie pe care le prezinta multi compusi oxidici, cu sublinierea importantei practice a cunoasterii si valorificarii acestora pentru elaborarea rationala a retetelor de fabricatie. Sunt exemplificate relatiile de izomorfie, ca baza rationala in elaborarea compozitiilor unor pigmenti cu structura de spinel (ZnAl2-xCrxO4), baddeleyit (unde R3+=Y3+, In3+, Ga3+, Bi3+), zircon (respectiv Zr1-xPrx4+SiO4 ) malayait () si a unor compusi oxidici cu structura perovskitica. Substitutiile izomorfe stau la baza obtinerii compusilor oxidici cu proprietati dirijate.
Stabilitatea materialelor de constructii la actiunea diferitilor agenti fizici si chimici, in conditiile naturale si tehnologice in care sunt exploatate constructiile, constituie una din principalele preocupari pentru asigurarea durabilitatii acestora. Coroziunea acida se manifesta la un pH < 6,5 si poate fi generata de:
- ploi acide, tot mai frecvente in ultimele decenii, datorate emisiilor de SO2 si NOx, care conduc la formarea de H2SO4 si HNO3;
- exploatarea constructiilor industriale in medii de productie generatoare de acizi.
Scopul lucrarii a fost studierea comportarii unui ciment de tip CEM II/A-S cu 17,4 % zgura. Din ciment s-au obtinut paste si mortare, care au fost lasate sa se in-tareasca timp de 28 de zile in apa si apoi au fost supuse, timp de 180 de zile, actiunii corozive a 4 acizi, care formeaza produsi de interactie solubili. S-au utilizat 2 acizi anorganici - HCl si HNO3 si 2 acizi organici - HCOOH si CH3COOH. Pe durata pastrarii in solutii acide s-au efectuat analize chimice, fizico-mecanice si de difractie a razelor X. S-au inregistrat scaderi ale rezistentelor mecanice la compresiune, la toate termenele, mai insemnate pentru probele pastrate in solutiile de HCl si CH3COOH. Analizele chimice au dovedit decalcifierea avansata a structurilor corodate si faptul ca acest tip de coroziune nu se manifesta in masa probelor ci la interfata strat de produsi de coroziune - miez necorodat.
Liantii expansivi de tip M (realizati, prima data, de Mihailov) se obtin prin amestecarea cimentului portland cu un adaos expansiv constand din ciment aluminos si ghips. Reactia de formare a etringitului, insotita de expansiune, presupune participarea compusilor aluminatici CA, C12A7 (CA2) din cimentul aluminos, a ghipsului si a Ca(OH)2 - rezultat prin hidratarea-hidroliza cimentului portland.
In acest context, amestecurile liante, avand cimentul portland ca liant de baza si un adaos expansiv aluminat-sulfatic format din ciment superaluminos, ghips si Ca(OH)2 (utilizat datorita bazicitatii scazute a cimentului superaluminos), pot fi considerate ca lianti expansivi de tip M.
Lucrarea prezenta aduce informatii referitoare la formarea structurii de intarire si expansiune a unor astfel de mase liante, in care proportia de adaos expansiv a variat intre 5 si 20%. Umiditatea mediului de pastrare (mediul umed si aer), in corelare cu proportia de adaos expansiv, a influentat in masura importanta expansiunea si, implicit, cantitatea de etringit formata. S-au obtinut valori relativ mici ale expansiunii in primele zile de intarire, ceea ce justifica aprecierea liantilor realizati ca fiind lianti expansivi cu contractie compensata, lucru confirmat si de rezistentele mecanice la compresiune, dezvoltate.
Faina de oase animala (MBM) este utilizata industrial in procesul de ardere a clincherului de ciment Portland drept combustibil secundar in amestec cu combustibilul traditional. Pe plan international, s-a atins un nivel de substitutie al combustibilului traditional cu faina de oase animala de maxim 20 %. Continutul ridicat in fosfat al MBM ridica probleme legate de incorporarea cenusii MBM formate in urma procesului de ardere in principalele minerale ale clincherului Portland. Scopul acestui articol a fost acela de a determina cantitatea de fosfor incorporata in fazele clincherului Portland, atunci cand cenusa MBM este adaugata la amestecul de materii prime. A fost evaluata influenta acestui adaos asupra procesului de clincherizare, precum si incorporarea fosforului in alit si belit. Au fost preparate probe prin adaugarea de 0,07 – 0,88 % cenusa MBM la amestecul de materii prime. In vederea caracterizarii fainii brute si a clincherului obtinut au fost utilizate urmatoarele tehnici: fluorescenta de raze X, dizolvarea selectiva a fazei interstitiale, difractia RX si microanaliza RX. Rezultatele au condus la concluzia ca adaugarea a 0,88 % MBM conduce la descompunerea alitului si in consecinta la cresterea calcei libere. Rezultatele obtinute prin microanaliza RX au evidentiat ca in belit se incorporeaza o cantitate dubla de P2O5 spre deosebire de alit.
Una dintre conditiile esentiale pentru asigurarea unei bune comportari, in timp, a betonului este alegerea tipului de ciment si implicit influenta adaosului din ciment asupra caracteristicilor betonului. In cazul cimenturilor de tip II/A-V si II/B-V, cu adaos de cenusa de termocentrala, parametrii de performanta ai cimentului sunt in directa corelatie cu calitatea cenusii de termocentrala si cu conditiile de procesare a cimentului. In lucrare, sunt prezentate atat solutiile tehnologice propuse spre a fi aplicate in centralele termoelectrice pentru imbunatatirea calitatii cenusii, si anume stabilirea locului de captare a cenusii de electrofiltru, cat si cele aplicate la procesarea cimentului in vederea realizarii unor cimenturi de tip II/A-V si II/B-V cu caracteristici imbunatatite.
Sticla este un material esential in contextual civilizatiei actuale. Ca si pentru toate celelalte materiale artificiale uriasa productie industriala de sticla in ultimul secol a determinat cresterea preocuparilor privind influenta sticlei asupra sanatatii oamenilor si in general asupra biosferei. O schema reprezentand principalele categorii de sticle arata ca produsele de masa din sticla sunt inofensive chimic si numai putine compozitii de sticle sunt intr-adevar periculoase. Unele efecte colaterale neplacute legate, de exemplu, de imprastierea cioburilor in natura, pot fi inlaturate in mare masura. Exista insa de asemenea unele categorii de sticle utile pentru sanatatea oamenilor sau contribuind la imobilizarea deseurilor daunatoare. Astfel, sticla poate fi considerata un material prietenos. Efectele pozitive si negative ale sticlelor asupra lumii vii, uneori foarte importante si interesante, continua sa merite atentie. Studiul categoriilor de sticle cu efecte benefice, uneori miraculoase, asupra organismelor vii merita sa fie puternic incurajate. Unele solutii pentru efectele colaterale neplacute, elaborate in toata lumea precum si in laboratorul nostru sunt evidentiate.
Aceasta lucrare reprezinta rezultatele mai multor etape de cercetari complexe si interdisciplinare privind activitatile de exploatare si valorificare a resurselor minerale pentru materiale de constructii si in special pentru ceramica de constructii. De asemenea reprezinta o parte din rezultatele cercetarilor privind ciclul de viata al unor produse rezultate din exploatarea unor resurse minerale argiloase pentru ceramica de constructii, influenta asupra factorilor de mediu si masuri de protectie a acestuia si implementarea unui sistem performant de mangement de mediu in cadrul unei societati din domeniul ceramicii de constructii.
Rezultatele obtinute pot constitui un model al unei astfel de cercetari si sistem de lucru si arata ca desi cu activitati multiple de exploatare, valorificare si realizare de produse la nivel competitiv activitatea unei firme cu impact major in domeniu poate respecta sistemul complex de management al calitatii si mediului si asigura zonei o dezvoltare durabila pe termen lung.
Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale