CUPRINS nr. 3/2005            Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale 


PETRU BALTA Omagiu la 100 de ani de la nasterea Profesorului Dr. doc. Serban Solacolu, membru corespondent al Academiei Romane

ION TEOREANU

Centenarul Serban Solacolu - In memoriam

DUMITRU BECHERESCU, MARIA GEORGESCU, MARIA ZAHARESCU, MARIA PREDA, LIVIU LITERAT

Ganduri la Centenarul Profesorului Serban Solacolu

MARIA PREDA, AURELIA MEGHEA, ALINA MELINESCU, ILEANA RAU

Pigmenti ceramici in sistemul RO-(Co,Ni)O-TiO

IOAN  LAZAU, CORNELIA PACURARIU, RADU IOAN LAZAU

Relatiile de izomorfie - baza teoretica pentru elaborarea rationala a compozitiilor oxidice 

ION TEOREANU, ALICE POP

Comportarea unui ciment portland cu zgura supus actiunii corozive acide cu formare de produsi solubili

MARIA GEORGESCU, NINA CAZANGIU, ALINA BUCUR

Procese de intarire si expansiune a unor sisteme de tip ciment portland - (ciment aluminos + ghips + Ca(OH)2) - H2O

DANIELA NASTAC, MARCELA MUNTEAN

Distributia fosforului provenit din faina de oase intre fazele silicatice clincherului de ciment portland 
CRISTINA DUMITRESCU, MIRELA MENICU Solutii tehnologice de imbunatatire a calitatii cenusii de termocentrala utilizata ca adaos la macinarea cimentului 
PETRU BALTA Sticla un material prietenos  
MARIA GHEORGHE, SILVIANA MARICA, VALENTINA CETEAN Ciclul de viata - instrument pentru stabilirea performantei de mediu in gestionarea resurselor minerale pentru materiale de constructii  

Pigmenti ceramici in sistemul RO-(Co,Ni)O-TiO

 

In aceasta lucrare s-au sintetizat sase compozitii situate in sistemul RO-(Co,Ni)O-TiO2 unde R2+ reprezinta Ca2+, Sr2+ si Ba2+. Acestea au fost astfel alese incat la ardere sa se formeze retele de tipul perowskit. In calitate de cromofori s-au utilizat CoO si NiO, in cantitatile corespunzatoare formarii teoretice a 20% CoTiO3 si 30% NiTiO3. Probele s-au ars la 12500C si compozitia mineralogica a acestora s-a examinat prin difractie de raze X. S-au studiat mecanismele reactiilor in faza solida si formarea solutiilor solide. S-a facut caracterizarea cromatica a probelor prin spectre electronice si metoda CIE Lab.

Inceput

Relatiile de izomorfie - baza teoretica pentru elaborarea rationala a compozitiilor oxidice 

Sunt tratate relatiile de izomorfie pe care le prezinta multi compusi oxidici, cu sublinierea importantei practice a cunoasterii si valorificarii acestora pentru elaborarea rationala a retetelor de fabricatie. Sunt exemplificate relatiile de izomorfie, ca baza rationala in elaborarea compozitiilor unor pigmenti cu structura de spinel (ZnAl2-xCrxO4), baddeleyit (unde R3+=Y3+, In3+, Ga3+, Bi3+), zircon (respectiv Zr1-xPrx4+SiO4 )  malayait () si a unor compusi oxidici cu structura perovskitica. Substitutiile izomorfe stau la baza obtinerii compusilor oxidici cu proprietati dirijate.

Inceput

Comportarea unui ciment portland cu zgura supus actiunii corozive acide cu formare de produsi solubili  

Stabilitatea materialelor de constructii la actiunea diferitilor agenti fizici si chimici, in conditiile naturale si tehnologice in care sunt exploatate constructiile, constituie una din principalele preocupari pentru asigurarea durabilitatii acestora. Coroziunea acida se manifesta la un pH < 6,5 si poate fi generata de:

- ploi acide, tot mai frecvente in ultimele decenii, datorate emisiilor de SO2 si NOx, care conduc la formarea de H2SO4 si HNO3;

- exploatarea constructiilor industriale in medii de productie generatoare de acizi.

Scopul lucrarii a fost studierea comportarii unui ciment de tip CEM II/A-S cu 17,4 % zgura. Din ciment s-au obtinut paste si mortare, care au fost lasate sa se in-tareasca timp de 28 de zile in apa si apoi au fost supuse, timp de 180 de zile, actiunii corozive a 4 acizi, care formeaza produsi de interactie solubili. S-au utilizat 2 acizi anorganici - HCl si HNO3 si 2 acizi organici - HCOOH si CH3COOH. Pe durata pastrarii in solutii acide s-au efectuat analize chimice, fizico-mecanice si de difractie a razelor X. S-au inregistrat scaderi ale rezistentelor mecanice la compresiune, la toate termenele, mai insemnate pentru probele pastrate in solutiile de HCl si CH3COOH. Analizele chimice au dovedit decalcifierea avansata a structurilor corodate si faptul ca acest tip de coroziune nu se manifesta in masa probelor ci la interfata strat de produsi de coroziune - miez necorodat.

Inceput

Procese de intarire si expansiune a unor sisteme de tip ciment portland - (ciment aluminos + ghips + Ca(OH)2) - H2O)

Liantii expansivi de tip M (realizati, prima data, de Mihailov) se obtin prin amestecarea cimentului portland cu un adaos expansiv constand din ciment aluminos si ghips. Reactia de formare a etringitului, insotita de expansiune, presupune participarea compusilor aluminatici CA, C12A7  (CA2) din cimentul aluminos, a ghipsului si a Ca(OH)2 - rezultat prin hidratarea-hidroliza cimentului portland.

 In acest context, amestecurile liante, avand cimentul portland ca liant de baza si un adaos expansiv aluminat-sulfatic format din ciment superaluminos, ghips si Ca(OH)2 (utilizat datorita bazicitatii scazute a cimentului superaluminos), pot fi considerate ca lianti expansivi de tip M.

 Lucrarea prezenta aduce informatii referitoare la formarea structurii de intarire si expansiune a unor astfel de mase liante, in care proportia de adaos expansiv a variat intre 5 si 20%. Umiditatea mediului de pastrare (mediul umed si aer), in corelare cu proportia de adaos expansiv, a influentat in masura importanta expansiunea si, implicit, cantitatea de etringit formata. S-au obtinut valori relativ mici ale expansiunii in primele zile de intarire, ceea ce justifica aprecierea liantilor realizati ca fiind lianti expansivi cu contractie compensata, lucru confirmat si de rezistentele mecanice la compresiune, dezvoltate.

Inceput

Distributia fosforului provenit din faina de oase intre fazele silicatice clincherului de ciment portland 

Faina de oase animala (MBM) este utilizata industrial in procesul de ardere a clincherului de ciment Portland drept combustibil secundar in amestec cu combustibilul traditional. Pe plan international, s-a atins un nivel de substitutie al combustibilului traditional cu faina de oase animala de maxim 20 %. Continutul ridicat in fosfat al MBM ridica probleme legate de incorporarea cenusii MBM formate in urma procesului de ardere in principalele minerale ale clincherului Portland. Scopul acestui articol a fost acela de a determina cantitatea de fosfor incorporata in fazele clincherului Portland, atunci cand cenusa MBM este adaugata la amestecul de materii prime. A fost evaluata influenta acestui adaos asupra procesului de clincherizare, precum si incorporarea fosforului in alit si belit. Au fost preparate probe prin adaugarea de 0,07 0,88 % cenusa MBM la amestecul de materii prime. In vederea caracterizarii fainii brute si a clincherului obtinut au fost utilizate urmatoarele tehnici: fluorescenta de raze X, dizolvarea selectiva a fazei interstitiale, difractia RX si microanaliza RX. Rezultatele au condus la concluzia ca adaugarea a 0,88 % MBM conduce la descompunerea alitului si in consecinta la cresterea calcei libere. Rezultatele obtinute prin microanaliza RX au evidentiat ca in belit se incorporeaza o cantitate dubla de P2O5 spre deosebire de alit.

Inceput

Solutii tehnologice de imbunatatire a calitatii cenusii de termocentrala utilizata ca adaos la macinarea cimentului 

Una dintre conditiile esentiale pentru asigurarea unei bune comportari, in timp, a betonului este alegerea tipului de ciment si implicit influenta adaosului din ciment asupra caracteristicilor betonului. In cazul cimenturilor de tip II/A-V si II/B-V, cu adaos de cenusa de termocentrala, parametrii de performanta ai cimentului sunt in directa corelatie cu calitatea cenusii de termocentrala si cu conditiile de procesare a cimentului. In lucrare, sunt prezentate atat solutiile tehnologice propuse spre a fi aplicate in centralele termoelectrice pentru imbunatatirea calitatii cenusii, si anume stabilirea locului de captare a cenusii de electrofiltru, cat si cele aplicate la procesarea cimentului in vederea realizarii unor cimenturi de tip II/A-V si II/B-V cu caracteristici imbunatatite.

 

Inceput

Sticla un material prietenos  

Sticla este un material esential in contextual civilizatiei actuale. Ca si pentru toate celelalte materiale artificiale uriasa productie industriala de sticla in ultimul secol a determinat cresterea preocuparilor privind influenta sticlei asupra sanatatii oamenilor si in general asupra biosferei. O schema reprezentand principalele categorii de sticle arata ca produsele de masa din sticla sunt inofensive chimic si numai putine compozitii de sticle sunt intr-adevar periculoase. Unele efecte colaterale neplacute legate, de exemplu, de imprastierea cioburilor in natura, pot fi inlaturate in mare masura. Exista insa de asemenea unele categorii de sticle utile pentru sanatatea oamenilor sau contribuind la imobilizarea deseurilor daunatoare. Astfel, sticla poate fi considerata un material prietenos. Efectele pozitive si negative ale sticlelor asupra lumii vii, uneori foarte importante si interesante, continua sa merite atentie. Studiul categoriilor de sticle cu efecte benefice, uneori miraculoase, asupra organismelor vii merita sa fie puternic incurajate. Unele solutii pentru efectele colaterale neplacute, elaborate in toata lumea precum si in laboratorul nostru sunt evidentiate.

Inceput

Ciclul de viata - instrument pentru stabilirea performantei de mediu in gestionarea resurselor minerale pentru materiale de constructii  

Aceasta lucrare reprezinta rezultatele mai multor etape de cercetari complexe si interdisciplinare privind  activitatile de exploatare si valorificare a resurselor minerale pentru materiale  de constructii  si in special pentru ceramica de constructii. De asemenea reprezinta  o parte din rezultatele cercetarilor privind ciclul de viata al  unor  produse rezultate din exploatarea unor resurse minerale argiloase pentru ceramica de constructii, influenta asupra factorilor de mediu si masuri de protectie a acestuia  si  implementarea unui sistem performant de mangement de mediu  in  cadrul unei  societati din domeniul ceramicii de constructii.

Rezultatele obtinute pot constitui un model al unei astfel de cercetari si sistem de lucru si arata ca desi cu activitati multiple de exploatare, valorificare si realizare de produse la nivel competitiv  activitatea unei  firme cu impact  major in domeniu poate respecta sistemul complex  de management  al calitatii si mediului si asigura zonei o dezvoltare durabila pe termen lung.

Inceput

Inapoi la pagina principala a Revistei Romane de Materiale